Uniunea Europeană şi Ucraina şi-au legat reţelele electrice în martie 2022, la scurt timp după ce a început invazia Rusiei, permiţând Ucrainei să primească energie de urgenţă din Europa dacă atacurile militare ar provoca întreruperi.
Rusia a lovit vineri instalațiile de energie ucraineană într-un atac descris de Kiev drept cel mai mare atac aerian asupra infrastructurii sale energetice din cei doi ani de război și descris de Moscova ca o răzbunare pentru atacurile ucrainene din timpul alegerilor prezidențiale.
Atacurile cu rachete și drone, care au lovit un baraj aflat deasupra râului Nipro, a ucis cel puțin cinci oameni și a lăsat alți peste un milion fără energie, forțând Kievul să caute aprovizionare de urgență cu energie electrică din Polonia, România și Slovacia, au declarat oficialii de la Kiev.
Atacurile, despre care Kievul a spus că au provocat întreruperi de curent în șapte regiuni, au reînviat amintirile din iarna 2022-2023, când Moscova a bombardat în mod regulat rețeaua electrică a Ucrainei.
Ministerul rus al Apărării a declarat că atacul aerian a fost făcut ca răzbunare pentru bombardamentele ucrainene și raidurile transfrontaliere de săptămâna trecută, când rușii participau la alegerile care i-au oferit președintelui Vladimir Putin al cincilea mandat.
„Lumea vede țintele teroriștilor ruși cât se poate de clar: centrale electrice și linii de alimentare cu energie, un baraj hidroelectric, blocuri de locuințe obișnuite, chiar și un troleibuz”, a spus președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Obiectivul nu este doar de a deteriora, ci de a încerca din nou, ca anul trecut, să provoace o defecțiune pe scară largă a sistemului energetic al țării”, a declarat ministrul ucrainean al Energiei, German Galușcenko.
Rusia neagă că ar viza deliberat civili, deși războiul care a început cu invazia sa pe scară largă în februarie 2022 a ucis mii de oameni, a dezrădăcinat milioane și a distrus orașe și localități mici.
Moscova susține că instalațiile energetice ucrainene sunt ținte legitime și că astfel de atacuri au ca scop slăbirea armatei Kievului.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri într-o publicație rusă că Moscova se consideră într-o „stare de război” din cauza intervenției Occidentului de partea Kievului. Este prima referire la conflictul pe care l-a provocat cu Ucraina ca la un „război”. Până acum, Kremlinul a numit invadarea Ucrainei „operațiune specială”.
Analiștii spun că este o mișcare strategică a Kremlinului care încearcă astfel să-și pregătească poporul pentru o luptă care se va dovedi mult mai lungă și mai grea decât preconizase.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
