Rocada generalilor. Șeful de Stat Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, noul comandant al forțelor de invazie din Ucraina în locul lui Surovikin
Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, l-a numit miercuri pe şeful Statului Major General Valeri Gherasimov comandant general al forțelor armate rusești angajate în Ucraina, în cea mai recentă schimbare a conducerii militare a Moscovei, relatează Reuters.
Şoigu l-a numit pe Gherasimov comandant al grupului de forţe combinate pentru „operaţiunea militară specială” a Moscovei în Ucraina, a anunţat Ministerul Apărării într-un comunicat.
Rusia l-a schimbat astfel pe Serghei Surovikin, supranumit „General Armaghedon” de mass-media rusă, de la conducerea forțelor ruse în Ucraina, la doar câteva luni, el fiind pus în funcția de comandant general în octombrie anul trecut, după o serie de contraofensive ucrainene care au schimbat curentul conflictului.
Surovikin va rămâne adjunct al lui Gherasimov, a spus Ministerul Apărării.
Adjuncții lui Gherasimov vor fi comandantul șef al Forțelor Terestre, Aleksandr Lapin, adjunctul Statului Major General, Alexei Kim, și comandantul șef al Forțelor Aerospațiale, Serghei Surovikin, potrivit Ria.
Agenţia de ştiri TASS a anunţat marţi că generalul-colonel Aleksandr Lapin a fost numit şef al Statului Major al Forţelor Terestre. Generalului Lapin a fost unul dintre cei care au fost criticaţi de Prigojin anul trecut.
Șoigu a spus că schimbările au fost concepute pentru a crește eficiența gestionării operațiunilor militare din Ucraina, la mai bine de 10 luni de la începutul campaniei.
„Generalul Armaghedon”, criticat pentru eșecurile Rusiei în Ucraina
Gherasimov, la fel ca și Șoigu, s-a confruntat cu critici aspre din partea bloggerilor militari pro-război pentru multiplele eșecuri ale Rusiei pe câmpul de luptă și pentru eșecul de a asigura victoria într-o campanie pe care Kremlinul se aștepta să fie victorioasă în scurt timp.
Surovikin, supranumit „Generalul Armaghedon” de presa rusă din cauza brutalității sale, a fost cel care i-a propus pe 9 noiembrie ministrului Apărării Serghei Șoigu retragerea forțelor Moscovei de pe malul de vest al Niprului și abandonarea orașului Herson unde acestea erau periculos de expuse.
Un veteran în vârstă de 56 de ani al războaielor din Cecenia și Siria care a fost decorat personal de președintele Vladimir Putin, Surovikin a argumentat că retragerea, finalizată oficial două zile mai târziu, va permite Moscovei să salveze echipamente și să redesfășoare forțe - estimate de SUA la 30.000 de militari - în acțiuni ofensive de pe alte fronturi.
Schimbările au loc în contextul luptelor aprige care se dau pentru orașele Bahmut și Soledar.
Analistul militar Rob Lee, cercetător senior la Institutul de Cercetare în Politică Externă, a declarat pe Twitter că numirea lui Gherasimov a reafirmat poziția ministerului apărării în conducerea războiului.
„Nu cred că acest lucru se datorează faptului că Surovikin este privit ca un eșec. (Este) cu siguranță posibil ca acest lucru să fi fost determinat de motive politice. În calitate de comandant în Ucraina, Surovikin devenea foarte puternic și probabil îi ocolea pe Șoigu/Gherasimov când vorbea cu Putin”, a spus Lee.
Estonia trimite acasă nouă diplomați ruși
Ministerul estonian de Externe a anunțat miercuri că a dat instrucțiuni ambasadei Rusiei să reducă la mai mult de jumătate numărul de diplomați din personalul său, pentru a obține paritatea cu ambasada estoniană de la Moscova, relatează BBC.
Într-un comunicat a Ministerului estonian de Externe se precizează că ambasada rusă are ordin să reducă personalul la opt diplomați și cincisprezece angajați detașați fără statut diplomatic până la 1 februarie.
Pe site-ul web al ambasadei ruse din Tallinn figurează acum 17 diplomați care servesc în cadrul acesteia.
„Scopul acestei decizii este de a realiza paritatea, adică echivalența, în ceea ce privește numărul de posturi din ambasade, ceea ce înseamnă că numărul de posturi din reprezentanțele Rusiei și Estoniei care funcționează în capitale va deveni egal”, explică Ministerul estonian de Externe.
„De la începutul războiului, Estonia a redus legăturile bilaterale cu Federația Rusă la un minim absolut. În primăvară, am închis birourile consulare rusești din Narva și Tartu și am expulzat din țară trei angajați ai ambasadei ruse cu statut diplomatic, care au subminat în mod activ securitatea Estoniei și au răspândit propagandă care justifică activitățile militare ale Rusiei.
Acum introducem o limită superioară a numărului de diplomați ruși care lucrează în Estonia, pentru a obține paritatea. Măsura de astăzi se corelează cu declinul general al relațiilor noastre bilaterale”, a declarat cu această ocazie ministrul estonian de externe, Urmas Reinsalu.
Generalul Ben Hodges: Ucraina va recupera Crimeea până la sfârşitul lunii august
Fostul comandant al forțelor armate americane în Europa, generalul în rezervă Ben Hodges, consideră că Ucraina va elibera Crimeea de sub ocupaţie rusă până la sfârșitul lui august 2023.
„Ucraina va elibera Crimeea până la sfârșitul lunii august, iar apoi, în curând, va urma restul” - a asigurat Hodges, într-un interviu acordat agenţiei ucrainene RBC.
Potrivit acestuia, Ucraina nu va fi niciodată în siguranță și nu își va putea restabili economia atât timp cât Rusia va controla Crimeea.
„De aceea, este important ca Ucraina să elibereze Crimeea, iar eu mă aștept ca acest va fi făcut înainte de sfârșitul lunii august” - a reiterat generalul în rezervă Ben Hodges.
ISW: Rusia este departe de a cuceri Bahmut
Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW) consideră în continuare că armata rusă nu a reușit încă să captureze orașul Soledar din regiunea Donețk, deși multe surse rusești susțin acest lucru.
În același timp, în cel mai recent raport al ISW se spune că succesele parțiale ale armatei ruse la Soledar nu înseamnă deloc că acestea vor reuși să doboare frontul ucrainean și să captureze Bahmut. „Argumentele rusești privind capturarea iminentă a Bahmut și prăbușirea liniilor de apărare ucrainene nu se potrivesc cu situația reală din zona Bahmut, unde forțele rusești sunt departe de a tăia liniile de comunicații terestre ucrainene”, concluzionează autorii raportului.
În opinia lor, „operațiunile ofensive rusești pentru capturarea Bahmut au atins probabil punctul culminant din cauza degradării capacităților operaționale”.