Războiul din Ucraina | O groapă comună cu peste 440 de cadavre a fost descoperită la Izium. Ce conține noul pachet de ajutor american

Consiliul Guvernatorilor al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) a adoptat o rezoluţie cere Rusiei să se retragă de la centrala nucleară Zaporojie, ţintă regulată a bombardamentelor, au afirmat surse diplomatice citate de AFP.

Forţele ruse au ocupat complexul nuclear la 4 martie, la puţin timp de la începutul invaziei lor în Ucraina.

Textul, înaintat de Polonia şi Canada, a fost aprobat de 26 dintre cele 35 de state membre ale Consiliului, Rusia şi China votând împotrivă, a precizat un diplomat contactat de AFP.

Şapte ţări s-au abţinut: Africa de Sud, Burundi, Egipt, India, Pakistan, Senegal şi Vietnam.

„Consiliul Guvernatorilor a transmis un mesaj puternic Rusiei, cerându-i să înceteze imediat toate acţiunile care ameninţă siguranţa nucleară şi să predea Kievului centrala Zaporojie şi orice alt teritoriu ucrainean”, a comentat pe reţeaua Twitter ambasadorul australian Richard Sadleir.

Rezoluţia susţine de asemenea eforturile AIEA, care a început consultări cu Ucraina şi Rusia pentru a crea o zonă de securitate în perimetrul centralei.

Consiliul a adoptat o primă rezoluţie la începutul lunii martie, avertizând asupra „riscului unui accident nuclear care ar pune în pericol populaţia Ucrainei, a statelor vecine şi a comunităţii internaţionale”.

Situată în sudul Ucrainei, centrala Zaporojie, cea mai mare din Europa, a fost bombardată de mai multe ori în ultimele săptămâni, Moscova şi Kievul acuzându-se reciproc de aceste atacuri.

Statele Unite au anunțat o nouă rundă de sancțiuni vizând două duzini de oficiali ruși, inclusiv bancheri, un grup paramilitar neonazist și o apropiată a președintelui Vladimir Putin, acuzată că a coordonat strămutarea forțată a copiilor ucraineni, potrivit AFP.

"Statele Unite vor continua să ia măsuri ferme pentru a trage Rusia la răspundere pentru crimele sale de război, atrocitățile și agresiunea" din Ucraina, a declarat secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, într-un comunicat.

Aproximativ 22 de oficiali și entități sunt pe lista neagră a SUA, inclusiv persoane apropiate liderului cecen Ramzan Kadîrov, care a fost deja sancționat, precum și membri de rang înalt ai sistemului bancar rus, inclusiv Vladimir Komlev, care conduce sistemul de plăți Mir.

În același timp, departamentele Trezoreriei și Comerțului interzic toate exporturile de materiale informatice către Rusia și Belarus, pentru a împiedica, potrivit Trezoreriei, eforturile de reconstrucție ale armatei ruse, care a suferit pierderi grele în războiul împotriva Ucrainei, lansat în februarie anul trecut.

Sancțiunile vizează, de asemenea, o apropiată a președintelui rus, Maria Lvova-Belova, care conduce Comisia prezidențială rusă pentru drepturile copilului și care este acuzată că "a coordonat deplasarea forțată a mii de copii ucraineni în Rusia", se arată în comunicat.

Acestea privesc, de asemenea, membri ai familiei liderului republicii ruse din Cecenia, Ramzan Kadîrov, inclusiv soțiile și fiicele acestuia. Prezentat drept "aghiotantul" președintelui rus, Ramzan Kadîrov a "acumulat o bogăție extremă, cu o casă în Emirate, o grădină zoologică privată, vehicule de lux și un mare fond ilegal", se arată în text.

În fine, SUA vizează "Task Force Rusich", un grup paramilitar neonazist asociat cu grupul Wagner, acuzat că a participat la lupte alături de trupele rusești în Ucraina, în special în apropierea orașului Harkov din nord-estul țării în 2022.

Se spune că Grupul Wagner ar avea legături cu oligarhul rus Evgheni Prigojin, considerat un apropiat al președintelui rus.

Șefa UE, Ursula von der Leyen, a declarat că dorește ca președintele rus Vladimir Putin să se confrunte cu Curtea Penală Internațională pentru crimele de război din Ucraina.

„Este important pentru mine ca Putin să piardă acest război și să ajungă să dea socoteală pentru acțiunilor sale”, a spus ea joi pentru postul de televiziune al publicației de știri germane Bild.

„Susținem colectarea de probe” în vederea posibilelor proceduri la Curtea Penală Internațională, a spus ea, referindu-se la acuzațiile de crime de război comise în Ucraina.

„Aceasta este baza sistemului nostru juridic internațional, să pedepsim aceste crime. Și, în cele din urmă, Putin este responsabil”, a spus ea.

Întrebată dacă Putin va fi adus într-o zi în fața instanței, ea a răspuns: „Cred că este posibil”.

Ea a mustrat Germania, stat membru al UE, pentru întârzierea cu care furnizează echimpament militar Ucraine, menționând că „este absolut vital și necesar să sprijinim Ucraina cu echipamentul militar de care are nevoie pentru a se apăra”.

În vizita sa la Kiev, Von der Leyen a anunțat, de asemenea, că Uniunea Europeană a alocat 150 de milioane de euro pentru a ajuta persoanele strămutate interne din Ucraina să se adăpostească pe timpul iernii, precum și 100 de milioane de euro pentru lucrări de reconstrucție și reparații pentru școlile care au fost avariate în invazie.

Papa Francisc a declarat joi că este legitim din punct de vedere moral ca țările să furnizeze arme Ucrainei pentru a o ajuta să se apere de agresiunea rusă.

„Aceasta este o decizie politică care poate fi morală, acceptabilă din punct de vedere moral, dacă se face în condiții de moralitate. Autoapărarea este nu numai licită, ci și o expresie a iubirii pentru patrie. Cineva care nu se apără, care nu apără ceva, nu-l iubește. Cei care apără (ceva) le place”, a spus el ca răspuns la întrebarea unui reporter despre dacă este moral corect ca țările să trimită arme în Ucraina, Papa a spus:

Adresându-se reporterilor după ce s-a întors dintr-o călătorie de trei zile în Kazahstan, Papa Francisc a cerut, de asemenea, Kievului să fie deschis la un eventual dialog, chiar dacă ar putea fi dificil pentru partea ucraineană.

Explicând diferența dintre momentul în care este moral sau imoral să furnizezi arme unei alte țări, Francis a spus:

„Poate fi imoral dacă intenția este de a provoca mai mult război sau de a vinde arme sau de a arunca arme de care (o țară) nu mai are nevoie. Motivația este cea care califică în mare parte moralitatea acestei acțiuni.”