Timp de câteva zile în această lună, douăsprezece femei s-au adunat în fața sediului Districtului Militar de Vest din Sankt Petersburg, orașul natal al președintelui Vladimir Putin, pentru a îndemna armata rusă să respecte promisiunea guvernului de a nu trimite recruți în războiul din Ucraina.
În fiecare zi, femeile au așteptat cinci ore, dar nimeni nu a deschis ușa pentru a se întâlni cu ele sau pentru a le prelua lua petițiile.
„Nimeni nu ne ascultă”, spune Viktoria Sannikova, care a călătorit din orașul siberian Tomsk pentru a participa la protest. „Problemele noastre nu-i interesează. Le batem la uși de două luni. Acest protest este un act de disperare”, mai spune ea.
În cele din urmă, pe 15 noiembrie, ușile sediului s-au deschis, iar femeile au fost primite înăuntru.
Ele le-au înmânat oficialilor aproape 100 de scrisori și un apel colectiv din partea rudelor a aproximativ 400 de recruți care se află acum în regiunea de vest Belgorod, spunând despre ei că sunt atacați în mod regulat din Ucraina și au fost răniți.
Încă de la invazia neprovocată a Ucrainei de către Moscova, pe 24 februarie, femeile au jucat rolul principal în mica mișcare anti-război care a apărut în Rusia.
După ce președintele Vladimir Putin a decretat o mobilizare militară pe 21 septembrie, nemulțumirea publică față de război a crescut.
Cu toate acestea, bărbații au fost mai puțin dispuși să protesteze public de teama că poliția i-ar fi putut aresta și trimite direct pe front. Așa că femeile au ajuns să domine din ce în ce mai mult mișcarea de protest, în parte și pentru că mulți bărbați au fugit din țară sau s-au ascuns pentru a evita mobilizarea.
Potrivit OVD-Info, organizație neguvernamentală care monitorizează represiunea politică în Rusia, peste jumătate din cele 1.383 de persoane reținute la protestele anti-mobilizare la nivel național din 21 septembrie erau femei.
Din cele 848 de persoane reținute la astfel de proteste din 24 septembrie, 71% erau femei. Protestele din Daghestan, Tuva, Bașkortostan și alte regiuni au fost conduse de femei.
O analiză Reuters publicată în octombrie a constatat că în primele săptămâni după invazia din februarie, cel puțin 30% dintre cei acuzați de protestul împotriva războiului erau femei, comparativ cu 11% dintre cele care se confruntau cu acuzații de protest politic în 2021 și 6% în 2019.
„Fără pregătire militară”
În orașul Ulianovsk din regiunea Volga, un grup de femei - soții ale bărbaților mobilizați la război la începutul acestei luni - s-a adunat în fața unei clădiri militare pe 11 noiembrie pentru a cere retragerea soților lor din zona de luptă.
Bărbații, spun ele, nu au primit aproape nicio pregătire relevantă și problemele lor de sănătate preexistente au fost agravate de la mobilizare.
„Oamenilor le este frică să nu-i dezamăgească pe cei dragi”, spune Tatiana, soția unui bărbat mobilizat din Ulianovsk, care a cerut ca identitatea ei să fie ascunsă de teama repercusiunilor.
„Nu am participat la protest [din 11 noiembrie]. Am organizat contestații scrise. Dar am primit un răspuns de la procuratura militară din Ulianovsk”, a adăugat ea. „Am impresia că nici măcar nu ne-au citit apelurile. Mi-au scris că nu au existat plângeri – se pare că soțul meu este în spital fără niciun motiv”.
Soțul ei, spune Tatiana, era dispus să fie mobilizat și chiar s-a prezentat voluntar în fața comisiei de recrutare, dar a cerut o amânare pentru că era tratat pentru probleme dentare complexe.
„Nu a existat deloc pregătire militară. Nici nu au mers o dată la poligonul de tragere de aici, la Ulianovsk. Au petrecut o săptămână făcând antrenament, iar apoi a petrecut o săptămână în spital”, a spus ea.
„A depus o cerere de amânare medicală”, a declarat ea pentru Idel.Realities de la RFE/RL. „În cerere, a explicat că a fost în spital și nu era singur acolo. A depus cererea în mod repetat - pe 8, 10 și 12 octombrie. Cu toate acestea, procurorul spune că acolo nu au fost plângeri.”
Cererea de discuții de pace
Olga Țukanova este mama unui recrut de 20 de ani din regiunea Astrahan, care a participat la protestele de la Sankt Petersburg. Ea a spus că oficialii au încercat de două ori să-i trimită fiul în Ucraina și l-au presat în mod repetat să semneze un contract de voluntar, dar a rezistat cu succes până acum.
„Este un civil obișnuit. Am înțeles că, dacă nu fac ceva repede, el va fi transformat din recrut în soldat contractual pentru a participa la 'operațiunea militară specială'. Îl împing constant, îl presează. În fiecare zi vine un colonel sau vreun alt ofițer și îi presează să semneze contracte”, a spus Țukanova.
Ea a spus că, în septembrie, a pierdut legătura cu fiul ei timp de câteva zile. Când a sunat la unitatea lui, i s-a spus că era supus „testelor psihologice”.
„Când am înțeles că se întâmplă ceva, am început să sun și mi-au spus că fiul meu este pe lista celor care urmează să fie trimiși”, a spus ea.
„Au spus că va semna un contract de bunăvoie și va intra în operațiunea specială. Așa că am început să trimit contestații peste tot, inclusiv la Ministerul Apărării. Și trebuie să fi avut un anumit efect pentru că nu l-au trimis”, a mai povestit femeia.
Țukanova a adăugat că ea crede că niciunul dintre soldații din unitatea fiului ei nu a fost trimiși în zona de luptă, posibil din dorința de a evita „scandalurile” din cauza protestelor tot mai mari împotriva mobilizării recruților.
„Dar nu știu ce se va întâmpla mâine”, spune femeia, adăugând că își face griji că de îndată ce îi expiră perioada de recrutare, acesta va fi imediat mobilizat pentru un serviciu suplimentar. „Am un singur fiu. Ce mai am de pierdut?"
Experiența ei a determinat-o să devină co-fondatoare a unui Consiliu informal al Mamelor și Soțiilor Soldaților, care trimite în mod regulat apeluri lui Putin și oficialilor militari.
„Solicităm ca consiliile mamelor și soțiilor din fiecare oraș să aibă voie să inspecteze unitățile militare în care se realizează mobilizarea pentru a afla dacă sunt instruiți corespunzător și dacă au fost înființate comisii medicale”, a spus ea.
„De asemenea, cerem începerea discuțiilor de pace. Sau, cel puțin, ca președintele să se miște în această direcție în loc să amenințe întreaga lume cu folosirea bombelor murdare”, a adăugat femeia.
Ea a adăugat că organizația sa a organizat întâlniri online cu participanți din fiecare regiune a Rusiei. Ei comunică prin grupuri închise de social media, în primul rând pe Telegram. De când a fost semnat decretul de mobilizare, spune că grupul și-a intensificat campania de proteste și apeluri, care sunt în general ignorate de autorități.
„Nu am nicio speranță în privința oficialilor. Singura mea speranță sunt oamenii - că se vor organiza și vor obține un rezultat. Apelurile noastre sunt necesare pentru a forța oficialii să facă ceva și pentru a le demonstra că oamenii îi urmăresc. Sunt convinsă că vom obține ceva”, a spus ea.
La Ulianovsk, Tatiana a spus că eforturile ei de a protesta față de tratamentul la care a fost supus soțul ei a lăsat-o „dezamăgită de țara noastră”.
„Nu avem legi, mai degrabă, nu funcționează”, a spus ea. „Am sentimentul că nu trăim într-o societate modernă, ci în Evul Mediu. Toate apelurile mele sunt ignorate. Când cer ajutor, mi se spune să tac și să aștept ca totul să treacă.”
„Am senzația că lumea se prăbușește și nu am idee ce se va întâmpla în continuare”, a completat Tatiana.
