Linkuri accesibilitate

Ungaria semnează noi acorduri energetice cu Rusia pentru livrări de gaz sub prețul pieței


Călătoria ministrului ungar de externe, Péter Szijjártó, la Moscova a fost una neobișnuită, fiind unul dintre puținii oficiali din UE care s-au întâlnit cu oficiali ruși în capitală de când trupele rusești au invadat Ucraina pe 24 februarie 2022.
Călătoria ministrului ungar de externe, Péter Szijjártó, la Moscova a fost una neobișnuită, fiind unul dintre puținii oficiali din UE care s-au întâlnit cu oficiali ruși în capitală de când trupele rusești au invadat Ucraina pe 24 februarie 2022.

Ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a anunțat noi acorduri pentru a asigura accesul continuu al țării la energia rusă, un semn al legăturilor diplomatice și comerciale neîntrerupte ale Budapestei cu Kremlinul, chiar și după ce Putin a invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022.

Szijjártó a declarat într-o conferință de presă susținută la Moscova, că gigantul energetic de stat rus Gazprom va continua să livreze gaz suplimentar Ungariei în acest an, pe lângă transporturile convenite în cadrul unui acord pe termen lung.

Prețul gazului, care ar ajunge în Ungaria prin conducta Turkstream, va fi limitat la 150 EUR pe metru cub, a spus el, ca parte a unui acord care va permite Ungariei să plătească achizițiile de gaze sub prețul pieței, în cazul în care acestea depășesc nivelul convenit.

Călătoria ministrului ungar la Moscova a fost una neobișnuită, fiind unul dintre puținii oficiali dintr-o țară UE care s-au întâlnit cu oficiali ruși în capitala Rusiei de când trupele acesteia au invadat Ucraina în urmă cu mai bine de un an, remarcă The Guardian.

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a promovat legături bune cu Moscova în ultimul deceniu și a evitat criticile personale la adresa lui Vladimir Putin chiar și după ce Rusia a invadat Ucraina din ordinul său.

Mai mult, Budapesta a făcut lobby puternic în UE pentru a fi scutită de orice sancțiuni impuse gazului, petrolului sau combustibilului nuclear rusesc și a amenințat, de asemenea, că-și va exercita dreptul de veto asupra tuturor sancțiunilor propuse de UE împotriva Moscovei.

În timp ce se afla la Moscova, Szijjártó s-a întâlnit cu viceprim-ministrul rus pentru energie, Alexander Novak, și cu directorul executiv al companiei de stat ruse de energie nucleară Rosatom, Alexei Lihacev.

El a insistat că accesul la sursele de energie rusești este crucial pentru securitatea Ungariei, indiferent de considerentele politice aduse de război.

„Atâta timp cât problema aprovizionării cu energie este o problemă fizică și nu politică sau ideologică, ne place sau nu, Rusia și cooperarea cu Rusia vor rămâne cruciale pentru securitatea energetică a Ungariei”, a spus el într-o conferință de presă susținută în aceeași zi.

Premierul Viktor Orban a declarat luna trecută că Ungaria va rămâne în afara războiului dintre Rusia și Ucraina și va continua să se opună prin veto sancțiunilor care dăunează intereselor Budapestei.

Prim-ministrul ungar a mai spus că guvernul său a fost supus la presiuni pentru că nu și-a schimbat poziția față de războiul din Ucraina, dar nu a cedat.

Ungaria ar putea avea nevoie să-și regândească relația cu Rusia în viitor, din cauza realităților geopolitice afectate de invazia Rusiei în Ucraina, a explicat premierul Viktor Orban la o conferință economică la Budapesta de luna trecută.

„Înțeleg nevoia de a reconstrui relațiile ruso-europene după război, dar acest lucru este departe de a fi realist”. „De aceea, politica externă și economică a Ungariei trebuie să se gândească bine la ce fel de relații putem stabili și menține cu Rusia în următorii 10 - 15 ani”.

Ungaria are o poziție diferită de cea a mai multor state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește războiul dintre Rusia și Ucraina. Guvernul ungar nu permite livrările de arme către Ucraina prin Ungaria, oferind în același timp ajutor umanitar Ucrainei.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG