Linkuri accesibilitate

Ce pot face pensionarii care nu au primit deciziile de recalculare. Ce se întâmplă când talonul de pensie nu corespunde cu recalcularea


Casa de pensii spune că pensionarii cărora nu le-au crescut veniturile prin decizia de recalculare primesc aceeași sumă de bani, prin decizie a guvernului.
Casa de pensii spune că pensionarii cărora nu le-au crescut veniturile prin decizia de recalculare primesc aceeași sumă de bani, prin decizie a guvernului.

Mii de pensionari așteaptă încă să primească deciziile de recalculare a pensiei, chiar dacă pensiile, acasă sau pe card, au fost trimise. Casa de Pensii vine cu noi precizări pentru cei care, conform deciziilor de recalculare, au pensii mai mici decât pe vechile taloanele.

Ștefan Vlad, 76 de ani, locuiește în București și este unul din miile de pensionari care nu au primit încă noua decizia de recalculare. Chiar dacă hârtia nu a ajuns, pensia i-a venit în același cuantum ca până acum - 3.550 de lei.

A fost, timp de 47 de ani, jurist și a ieșit la pensie în 2013, cu limită de vârstă. Bărbatul crede că ar fi trebuit să primească un venit mai mare, dar nu poate verifica, din moment ce nu a primit decizia.

Dl Vlad a sunat de multe ori la Casa de pensii din sectorul 4, de care aparține, să întrebe de ce nu a primit documentul, dar răspunsul a fost de fiecare dată neclar – că e defect sistemul electronic al instituției.

A trimis și un email la care a primit un răspuns prin care era sfătuit „să aibă răbdare, căci până în luna noiembrie s-ar putea să primească decizia”.

Ștefan Vlad spune că soția lui a primit decizia de pensionare, dar bănuiește că dosarul lui a fost rătăcit pe undeva.

„Dacă toate dosarele au fost recalculate, de ce pentru dosarul meu trebuiesc încă două luni? Poate cineva îmi va dă un răspuns onorabil”, spune Ștefan Vlad, pentru Europa Liberă.

Pensionarul de 76 de ani nu este singurul aflat în această situație, deși Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti (CPMB) a precizat vineri că a emis decizii de recalculare a pensiilor pentru 470.833 de pensionari, adică pentru toţi beneficiarii.

Angela Lazăr, director executiv adjunct la CPMB, a declarat într-o conferinţă de presă că în cazul a 17% dintre pensionari din București au fost înregistrate scăderi ale pensiei recalculate pe Legea 360/2023, dar aceştia vor primi în continuare pensia stabilită pe legislaţia anterioară, fără ca veniturile să le fie afectate.

Cu toate că dl. Vlad nu a primit decizia de recalculare, Angela Lazăr spune că „în București s-au transmis toate deciziile”.

„Toate cele 470.000 de decizii au fost transmise. Iar în situaţia în care nu au primit deciziile, pot să le solicite”, mai spune Lazăr.

„Vă daţi seama că noi am transmis deciziile la Poştă, dar Poşta ni le va restitui ulterior (dacă ele nu ajung la pensionari, pentru că aceștia nu au fost găsiți acasă sau pentru că și-au schimbat adresa -n.r.). Şi, până să ne restituie oficiile poştale deciziile respective, noi putem să le punem pensionarilor la dispoziţie decizia de recalculare pe care o ridică de aici (de la Casa de Pensii -n.r.), nu o mai trimitem încă o dată, dar trebuia să ne comunice schimbarea de domiciliu şi noi să facem această comunicare în sistemul de pensii ca urmare a cererii persoanelor respective”, adaugă directorul executiv adjunct la CPMB.

Casa de Pensii: Sunt două situații în care suma de pe talonul de pensie nu corespunde cu cea din decizia de recalculare

După ce a primit mai multe sesizări cu privire la scăderi de pensii, Casa Națională de Pensii Publice a transmis o serie de precizări cu privire la motivele pentru care valoarea de pe taloanele de pensie primite de oameni nu corespunde cu cea din decizia de recalculare.

Sunt două situații în cazul pensionarilor care au primit decizia de recalculare, iar pe talonul de pensie din luna septembrie valoarea nu corespunde cu cea din decizia de recalculare:

Primul caz

Aici este vorba despre pensii care, după recalculare, au depășit pragul de 2.000 de lei și pentru care, în luna septembrie 2024, s-a calculat și reținut impozitul de 10% pentru suma care depășește 2.000 de lei.

Plafonul de impozitare crește de la 2.000 de lei la 3.000 de lei începând cu drepturile aferente lunii octombrie 2024.

În exemplul dat de CNPP, dacă un pensionar cu o pensie netă de 1.900 de lei a ajuns, prin recalculare, la o pensie brută de 3.132 de lei, va primi o pensie netă de 3.019 lei, după reținerea impozitului de 113 lei.

Al doilea caz

A doua situație: pensiile pentru care deciziile de recalculare au fost emise după data comunicării în plată a drepturilor de pensii aferente lunii septembrie 2024.

În acest caz pot fi întâlnite situații în care suma de pe decizia de recalculare este mai mare decât suma primită în această lună. În aceste cazuri, diferențele cuvenite între pensia recalculată și pensia încasată vor fi achitate ulterior, inclusiv pentru luna septembrie.

Exemplu: un pensionar căruia după recalculare i-a crescut pensia de la 4.473 de lei la 6.823 de lei, însă în luna septembrie a primit aceleași drepturi precum cele aferente lunii august, adică 4.473 de lei pensie brută, 4.226 de lei pensie netă și impozit reținut de 247 de lei.

„Ca și până acum, pe decizia de pensie se înscrie cuantumul brut al pensiei. Acest cuantum se regăsește și pe talonul de pensie, iar în situația în care cuantumul brut depășește plafonul de impozitare – în prezent 2.000 de lei – se menționează distinct valoarea impozitului. De asemenea, al treilea element, respectiv cuantumul net al pensiei, este menționat distinct”, precizează Casa de Pensii.

Ultimele date de la Institutul Național de Statistică arată că, în trimestrul al doilea din 2024, numărul mediu de pensionari a fost de 4,971 milioane persoane, în scădere cu 6.000 persoane faţă de primul trimestru al anului.

INS arată că pensia medie lunară a fost de 2.427 lei (aproximativ 485 de euro), în creṣtere cu 0,4% faṭă de trimestrul precedent.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG