Luni, 14 octombrie ora 20:52: România importa în acel moment 2.495 MW (Mega Watti), valoare instantanee, al doilea cel mai mare import de anul acesta, după cel din 22 iulie, când a importat 2.497 MW (valoare instantanee).
De unde a venit energia?
Din conexiunea cu Serbia, aproape 800 MW, din cea cu Bulgaria - peste 630 MW, din cea cu Ungaria - peste 600 MW și chiar din țara vecină aflată în război, Ucraina - în jur de 100 MW.
De ce am avut nevoie de import?
La acel moment, în România, consumul instantaneu era de 7.147 MW, iar producția – de 4.652 MW.
Injectau în sistemul energetic național hidrocentralele, un singur grup de la Cernavodă, câteva grupuri de producție pe cărbune, câteva eoliene și un grup pe biomasă. Total insuficient.
„Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat în seara zilei de 10.10.2024 în vederea realizării unor lucrări de întreținere a unor echipamente pentru asigurarea funcționării optime în perioada anotimpului rece”, a transmis Nuclearelectrica pentru Europa Liberă.
Compania nu a precizat când va fi repornită unitatea.
De altfel, toată ziua de marți a fost una cu producție sub consum. Excepție fac câteva tronsoane orare de dimineață devreme, orele 03:00-04:00, când România a reușit să exporte câteva zeci de MW (valori instanatanee).
Tiparul zilei de 14 octobrie s-a repetat de prea multe ori de la începutul anului. Consum mare, producție mică.
Bilanțul la opt luni întocmit de Institutul Național de Statistică arată că importurile de energie electrică ale României au fost, între 1 ianuarie și 31 august, cu 60% mai mari decât anul trecut.
„O creștere atât de mare a ponderii importurilor de energie electrică nu s-a mai întâlnit în istoria României”, apreciază Dumitru Chisăliță, expert în energie.
2024, un an prost pentru energie
În primele opt luni ale anului 2024, România a consumat 33,5 GWh, cu 1% mai mult decât în aceeași perioadă din 2023. De produs, a produs însă, mult mai puțin - aproape 44 GWh, în scădere cu 9% față de anul trecut. S-au importat 8,3 GWh și s-au exportat 7 GWh. Datele au fost publicate de Institutul Național de Statistică.
Pe tipuri de consum, au avut nevoie de mai multă energie electrică populația (+3%) și industria (+1%) față de primele opt luni din 2023. A scăzut consumul la iluminatul public și cel tehnologic.
Dacă analizăm producția de la 1 ianuarie la 31 august 2024, în comparație cu aceeași perioadă din 2023, scăderi semnificative sunt în hidrocentrale (-25%), centrala nucleară (aproximativ -5%) și la eoliene (-17%).
Centralele fotovoltaice au produs semnificativ mai mult în această perioadă (+60% față de 2023), dar ponderea lor e încă mică în mixul energetic al României.
Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă a fost oprită între 30 aprilie și 29 iunie, pentru revizia anuală, ceea ce s-a simțit în producția totală de energie. Plus alte câteva opriri accidentale.
Seceta a fost, însă, fenomenul care a afectat cel mai mult producția de energie a României.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat pentru Europa Liberă că seceta reprezintă o provocare majoră pentru producția de energie electrică în România.
„Activitatea hidro s-a desfășurat, în ultimele luni, pe fond de secetă pronunțată”, a spus ministrul.
Pe 13 octombrie 2024, gradul de umplere al lacurilor era de 74,62%, conform datelor Transelectrica.
În aceste condiții, România a apelat, aproape zilnic, la importuri, mai ales în perioadele lungi de caniculă din această vară.
Campioni la energia scumpă
Pentru a compensa diferențele dintre producția scontată și consumul estimat, România a achiziționat energie de pe piața pentru ziua următoare. Cu prețuri exorbitante de multe ori, mult mai mari decât media europeană.
Pe 2 septembrie, prețul cu care furnizorii din România au cumpărat energie de pe piața SPOT a fost cel mai mare din Europa: 232 euro/MWh.
La fel de mult a costat și energia de echilibrare, energie cumpărată de urgență pentru a compensa diferențele dintre producție și consum.
Tot pe 2 septembrie, între orele 22:00 - 22:15, energia de pe piața de echilibrare a fost achiziționată cu prețul de aproape 13.600 de euro/MWh (68.000 de lei per MWh).
„Există o inechitate pe piaţa energetică europeană”, a declarat ministrul Sebastian Burduja la finalul ședinței de Guvern din 2 octombrie.
El a explicat atunci și de ce România plătește mai mult decât alte state europene pentru energia cumpărată de pe piața pentru ziua următoare.
„De exemplu, pe 11 iulie, România plăteşte 190 de euro (pentru 1 MWh, n. red), Franţa 78, Spania 86, Cehia 100, Austria, foarte interesant, 75”, le-a spus ministrul Energiei colegilor de cabinet.
Și a dat vina pe Austria și pe Slovacia pentru izolarea energetică a estului Europei, forțat la o piață cu puține oferte.
„De ce? Pentru că atât Austria, cât şi Slovacia, în mod repetat, ani la rândul, nu şi-au îndeplinit angajamentele de interconectare cu pieţele vecine. Aşadar de energia ieftină pe care o produce Franţa, de exemplu, beneficiem doar dacă austriecii, slovacii, îşi vor dezvolta aceste capacităţi de interconexiune”, a explicat Sebastian Burduja.
Prețurile cu care România a achiziționat energie de pe piața pentru ziua următoare nu se reflectă (încă) în facturile românilor. Până la 31 martie 2025, actuala schemă de compensare mai este, încă, în vigoare.
Guvernanții se gândesc, însă, la o schimbare a procedurii de compensare. Mai ales că efortul bugetar de a menține actuala schemă a fost unul uriaș: 1,4 miliarde de euro până la 31 august 2024.
În plus, Comisia Europeană a cerut României eliminarea totală a acestei scheme de compensare.
Piața de energie
Ce este piața de energie?
- cadrul organizat în care energia electrică este achiziționată de furnizori de la producători sau de la alți furnizori, pentru revânzare sau consum propriu. Operatorii rețelelor electrice pot cumpăra și ei pentru acoperirea consumului tehnologic propriu.
Cine participă la Piața de energie?
- Producătorii – Hidroelectrica, Termoelectrica, Nuclearelectrica, producători independenți;
- Operatorul de transport şi dispecer – Transelectrica;
- Firmele de distribuție - Enel, CEZ, Electrica etc.;
- Traderii.
Ce tranzacții se fac pe piața de energie?
- energie electrică;
- servicii de sistem tehnologice.
Ce componente are piața de energie?
- Piața contractelor bilaterale - funcţionează pe baza contractelor de vânzare –cumpărare de energie electrică, pe durată determinată, reglementate (cantităţi şi preţuri stabilite de ANRE - Autoritatea Națională de Reglementare în Energie );
- PZU - Piața pentru Ziua Următoare (piața SPOT) - Aici se tranzacționează surplusul sau deficitul de energie electrică activă. Adică, prin PZU se pun în acord consumul prognozat cu energia contractată. Surplusul sau deficitul de energie electrică activă se poate echilibra prin vânzarea sau cumpărarea acesteia pe PZU.
În acest moment, aproximativ 35% din energia electrică folosită zilnic în România provine din tranzacțiile de pe PZU; - Piața de Echilibrare - Transelectrica (operatorul național de transport și distribuție) cumpără și/sau vinde energie electrică de la/către participanții la piață pentru a compensa abaterile de la valorile programate ale producției și consumului de energie electrică. Energia de echilibrare este folosită pentru a acoperi fie un deficit de producție, fie un exces de producție.
- Piața serviciilor de sistem tehnologice.
Ce e de făcut?
Investiții în noi capacități de stocare și în hidrocentrale, crede ministrul Energiei, Sebastian Burduja, că este soluția.
„Este evident - în aceste condiții de secetă care afectează sectorul hidro, și într-o perioadă în care se încearcă înlocuirea treptată a energiei produsă pe bază de cărbune, când consumul nu se mulează întotdeauna pe producție, mai ales la anumite ore de vârf - că investițiile substanțiale în stocare, care să preia energia intermitentă regenerabilă, trebuie să devină obligatorii pentru dezvoltarea armonioasă a producţiei de energie”, a declarat ministrul, pentru Europa Liberă.
Iar o bună parte din investițiile care se vor face prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) sunt în capacități de stocare.
Creșterea capacității de import de energie ar fi cea mai importantă invesție viitoare a Transelectrica, crede expertul în energie Dumitru Chisăliță.
„Aici trebuie să se lucreze intensiv, pentru că vedem ori de câte ori nu avem soluții în intern, mergem către import și suntem undeva la un nivel maximal în ceea ce privește importul de energie electrică”, mai spune Dumitru Chisăliță.
El crede că în topul celor mai importante investiții ar trebui să mai intre traversarea munților și dezvoltarea rețelelor în Transilvania, precum și descongestionarea blocajelor din sud-estul țării.
România, Grecia și Bulgaria au cerut Comisiei Europene, într-o scrisoare, un tratament corect şi o uniune energetică funcţională. „Nu este nici drept, nici normal ca Europa de Est să plătească pentru energie preţuri mult mai mari decât Europa de Vest”, spune Sebastian Burduja.
Cauza celor trei țări se discută marți, 15 octombrie, la reuniunea miniștrilor energiei de la Luxemburg.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
