Mulți clujeni au intervenit pentru sprijinirea refugiaților încă dinainte ca Primăria Cluj-Napoca să anunțe, duminica trecută, lansarea unui grup de sprijin pentru Ucraina, în parteneriat cu un nucleu de 20 de organizații. În prezent lista numără peste 50 de entități - ONG-uri, companii private, universități, biserici.
Implicarea locală a fost cu atât mai impresionantă cu cât orașul se află la peste 300 de kilometri de vama Siret și aproape 200 de km de granița de la Sighet, principalele puncte de intrare a cetățenilor ucraineni în țară.
Inițiative civice lansate la Cluj încă de la începutul pandemiei - cu un impact uriaș în asigurarea de resurse pentru spitale - s-au reactivat acum, pentru sprijinirea refugiaților. Au devenit adevărate hub-uri de comunicare și într-ajutorare pentru cazarea, hrănirea și transportul dinspre graniță dar chiar și spre alte țări ale refugiaților.
Doar în prima săptămână de la invazia rusească în Ucraina peste 1.000 ajunseseră în orașul din inima Transilvaniei: foarte multe mame cu copii, dar și familii, vârstnici, studenți și cetățeni de altă origine rezidenți în Ucraina. Îi unește un numitor comun: fuga din fața războiului.
„Eram în subsol și auzeam bombardamente, am plecat la risc!”
„Am stat patru zile în subsolul blocului, auzeam bombardamente, focuri de armă și am plecat, 'la risc'. E greu să ieși, pentru că nu știi ce e poate întâmpla, dar și eu, și ceilalți care am plecat, ne-am asumat acest risc. Am mers până în Liov cu trenul, de acolo am mai trecut prin alte două orașe, până la graniță. Totul a durat cam 2 zile”, povestește Mariya, care în două zile a ajuns din Kiev într-un hotel din centrul Clujului.
A trecut granița, pe jos, în doar 15 minute, dar spune că șirurile de mașini care așteptau la vama de la Solotvino, pentru trecerea pe la Sighet, erau impresionante:
„La noi a mers totul destul de repede, cred că am avut noroc”. În hotelul din centrul orașului unde a fost cazată Mariya, locuiesc simultan aproximativ 40 de persoane refugiate. În sălile de mese de la etajul imobilului sosesc rând pe rând mai multe familii.
Personalul unității - care nu dispune de restaurant - le pregătește micul dejun, iar prânzul și cina sosesc din donații ale unor restaurante sau ONG-uri. Copiii butonează tablete și gustă frugal din mâncare, alții țopăie prin încăperi. Majoritatea nu înțeleg ce înseamnă războiul.
Din fast-food în IT
De loc din Crimeea, Mariya a locuit din 2014 în zona Odesa, iar de câteva luni se mutase în Kiev. La fel cum procedează și mulți tineri români, a început cursuri, online, ca să devină IT-ist, după 20 de ani de carieră în industria fast-food, inclusiv în poziții executive. Planurile i-au fost date peste cap de evenimentele din țară.
A ajuns la Cluj alături de prietena sa, Veronica, jurnalist economic în țara sa natală:
„Am stat într-un adăpost anti-aerian, dar devenise deja totul prea periculos. Am ales să plec, la fel ca alți tineri și cred că pot ajuta mai mult din altă parte, inclusiv cu informații despre rute pe care le trimit prietenilor. Chiar acum vorbesc cu un cuplu care încă e în adăpost. Am colegi de lucru care acum lucrează din beciuri”, ne-a spus Veronica.
Ambele tinere se gândesc acum să plece spre Germania, dar prima opțiune ar fi, dacă lucrurile se liniștesc, să se întoarcă acasă, „să punem umărul la reconstrucția țării”. Veronica își curmă vorbele brusc, lăsând loc lacrimilor. „Suntem o țară suverană și e inacceptabil ce s-a întâmplat”, sintetizează Mariya.
Cu copilul mai mic de o lună, pe drum
La hotelul din inima Clujului, doar unul din zecile de unități care s-au implicat în găzduirea de refugiați, au ajuns și cetățeni de alte etnii - studenți internaționali, inclusiv la Medicină, dar și persoane cu alte profesii - rezidenți în Ucraina.
Togrul (38 de ani, foto, cu spatele) a ajuns la Cluj cu soția și cei doi copii, din care un bebeluș care nu a împlinit încă o lună de viață. Bărbatul, rezident în Ucraina, este cetățean azer - ceea ce i-a permis ieșirea din țară - la fel ca în cazul celorlalți doi prieteni capi de familie care îl însoțesc alături de familiile lor. În total, trei familii, cu patru copii, minori.
„Acasă dormeam și auzeam tot bum, bum, bum. Ne ocupam cu schimburi internaționale de studenți, aveam și o firmă de închirieri mașini, totul a rămas acolo și am plecat. Chiar dacă sunt din Azerbaidjan, dacă nu aș fi avut copii, aș fi rămas acolo să lupt. Nu vrem ca micuții să știe ce se întâmplă, dar unul din ei înțelege un pic și tot întreabă: când îi învingem pe ruși?”, a povestit bărbatul.
Cele trei familii sunt acum în expectativă și speră la încetarea războiului, care să le permită întoarcerea și reluarea activității lor obișnuite.
„Nu le dorim nici dușmanilor așa ceva!”
„Nu ne-am așteptat să ajungem asemenea clipe. Am plecat de șase zile, ne-a fost foarte greu pe drum. Suntem cu patru nepoței, doi sunt cu noi, doi vin în urmă, cu nora mea”, povestește doamna Nadejda, mamă și bunică, ajunsă la Cluj cu soțul și unul dintre băieți, tată a doi copii, care îl însoțesc. Au venit toți dintr-un orășel de lângă Odesa, aproape lipit de granița cu Republica Moldova și vorbesc o română inteligibilă.
„I-am zis băiatului să plece mai repede, în Moldova și așa a putut să vină și el, ca bărbat, cu copiii”, explică bunicul Ivan, care adaugă că alte câteva zeci de persoane urmau să ajungă de la Odesa la Cluj.
„Am lăsat tot, case, mașini, am luat copilașii și am plecat”, explică și tânărul tată Ivan. „Nu știm ce o să facem, ni s-au terminat și bănuții, să vină și restul familiei și ne vom hotărî. Dacă o să avem actele necesare și putem lucra, putem rămâne și în România, că de lucru nu ne temem”, a continuat bunica Nadejda.
„Fratele meu are doi băieți, de 32 și 36 de ani și au fost luați din casă și trimiși unde erau lupte mai mari”, a adăugat ea, sub ploaia de mulțumiri pe care le aduce celor care le înlesnesc șederea.
„Nici dușmanii noștri să nu ajungă să trăiască astfel de momente”, o completează soțul Ivan.
„Când știi prin ce trec, nu poți să nu ajuți!”
Raul și Loredana Sătmărean sunt reprezentanții hotelului în care sunt cazați refugiații de mai sus.
„Dacă le asculți poveștile nu ai cum să închizi ușa în nas. Sunt foarte umili și recunoscători. Au venit trei belgieni și o doamnă ucraineancă, aveau doi câini lup, i-a dat afară din alt hotel că erau cu animale. Când au văzut că au un apartament cu 2 camere unde pot dormi, au ieșit pe hol plângând una într-una”, a povestit Loredana Sătmărean.
Peste 100 de persoane au fost cazate succesiv aici până acum, șederea lor nefiind lipsită de peripeții. O doamnă și-a rupt piciorul, fiind preluată de ambulanță, altui cetățean i s-a stricat mașina și a necesitat reparații.
„Am avut nevoie de un landou de copil, am dat anunț pe Facebook, s-a rezolvat. Sunt vreo nouă copii și acum cazați, pentru familiile cu copii mici e mai delicat, trebuie să le speli haine, să îi îngrijești, condițiile hoteliere nu sunt cele mai potrivite, în astfel de cazuri ar trebui găsite soluții mai stabile”.
Sprijinul acordat refugiaților vine după o perioadă în care sectorul HoReCa a fost puternic afectat:
„Hotelul mergea oricum foarte prost și am zis că putem primi refugiați într-o cameră-două. Lucrurile au luat amploare și am renunțat să mai închiriem camere în alt regim. Sunt unii care stau două-trei zile și pleacă, spre Elveția, Spania, chiar SUA sau Canada, dar sunt și familii aici de o săptămână”, au spus cei doi soți.
Ei spun că vor acoperi o parte din costurile de personal și utilități din ceea ce încasează la un alt hotel pe care îl dețin în concesiune. Și acolo sunt cazați cetățeni ucrainieni, care însă își permit și plata serviciilor.
Club transformat în spațiu de cazare
Unii proprietari de afaceri au luat decizii și mai radicale. Bogdan Potra, patronul unui club din centrul orașului, închis de pandemie, a transformat de-a dreptul peste noapte spațiul într-un soi de hostel pentru refugiați. Asta încă dinainte ca autoritățile locale să anunțe măsuri conjugate de sprijinire.
„Am postat anunțul de transformare a spațiului vinerea trecută pe la 22.30 și sâmbăta seara deja am primit primii refugiați. În prima seară au fost cred că până în 10 persoane, au fost nopți în care am cazat și 25, nu e o regulă. Am pus saltele și pe jos, cu tot cu acele locuri putem caza până la 30 de persoane”, ne-a declarat bărbatul.
În locul de cazare oferit benevol de proprietar au ajuns în special mame cu copii, inclusiv cu animale de companie, dar și numeroși studenți de altă naționalitate rezidenți în Ucraina, care s-au îndreptat apoi spre țările de origine.
„Am văzut-o ca formă de solidaritate, dacă tot aveam acel spațiu și el stătea gol am zis să ajutăm. Am pornit fără să îmi fac calcule, am zis că pot și trebuie să fac acest lucru. Avem colaborări cu firme care prepară masă caldă, le punem la dispoziție alimente donate, iar ei pregătesc hrana”, a mai povestit Bogdan Potra.
Acesta a pus la dispoziție paturi și saltele de la pensiunea pe care o deține și peste 60 de voluntari s-au implicat în transformarea locului, dar și în donații pentru cele necesare:
„Un copil avea gheata ruptă, s-a dus un voluntar la magazin și i-a cumpărat ghete noi, au fost vreo 2-3 astfel de situații asemănătoare”, a mai spus omul de afaceri.
Nu a perceput niciun fel de cost și nici nu intenționează să o facă, dar admite că rămâne de văzut cum va suporta toate cheltuielile și pe termen mediu.
„M-am pus în locul lor și m-am gândit cum aș fi vrut să fiu primit”
Patronul altui hotel, din vecinătatea autogării clujene, a cazat și el refugiați încă de săptămâna trecută. Nu s-a raliat neapărat demersului autorităților, nu a perceput costuri, ci s-a bazat pe sprijinul voluntar al cunoștințelor din comunitatea bisericească neo-protestantă din care face parte.
„Mi-au spus că mă vor ajuta și financiar și cu alimente dacă va fi nevoie. Am avut o vecină care a venit cu mama ei să ne ajute la bucătărie, am pregătit de mâncare, le-am pus pachete, să nu plece ca de la casă pustie, oamenii au fost foarte impresionați de români. M-am gândit așa: dacă aș fi în locul lor ce mi-ar plăcea să îmi facă ei... aia am încercat să fac pentru ei”, ne-a declarat bărbatul, preferând anonimatul.
L-au marcat și pe el poveștile de viață ale oamenilor: „Am găzduit recent o mamă cu două fete, de 13 și 15 ani cred. Femeia îl sunase pe băiatul ei, de 20 și ceva de ani și pe bărbat, care au rămas acolo, în război. Fetele nu răzbeau să șteargă lacrimile mamei care vorbea cu copilul, care era pe front, atât de tare plângea. Am crezut că mor când am văzut atâta jale și suferință pe acești oameni”, a povestit bărbatul.
Sunt de altfel numeroase fundații sau Biserici și Primării din județ care găzduiesc deja sau au anunțat că pot găzdui, în hoteluri, centre de tineret, refugiați.
Casă renovată pentru primirea refugiaților
Sunt însă și clujeni simpli care se implică. Este cazul lui Mihai Zgărdan, ploieștean mutat de trei ani la Cluj, care a decis să transforme casa cu trei camere, cumpărată inițial cu scopul demolării într-un imobil primitor pentru refugiați.
A strâns lângă el aproape 30 de tineri care s-au implicat în lucrările de recondiționare dar și donatori, din mărinimia cărora s-au strâns cinci dube cu mobilier.
UPDATE O familie cu patru copii, alături de bunică, refugiați din Ucraina, stau de astăzi, duminică, în casa renovată cu ajutorul voluntarilor, a spus tânărul. „Ne-am bucurat că putem să găzduim o familie completă și am aflat că în caz de război bărbații care au mai mult de doi copii, au voie să părăsească Ucraina”, a scris Mihai pe pagina de Facebook a ONG-ului său. Familia ia în calcul stabilirea în România, capul familiei având experiență de project manager în construcții, fiind totată vorbitor de engleză.
În ultima săptămână, Mihai, care conduce și o organizație de restaurări auto și moto a sărit în ajutorul mai multor ucraineni ale căror mașini s-au defectat sau au fost avariate, fotografiile intervențiilor fiind postate pe rețelele sociale.
A interacționat deja cu mulți din cei care au locuri disponibile de cazare în oraș și se declară impresionat de spiritul umanitar local. Cel mai mult l-au impresionat însă poveștile celor care ajung din Ucraina în România.
Noaptea de joi spre vineri și-a petrecut-o, alături de un prieten, la telefon, ținând legătura cu o altă mamă, ucraineană, care se îndrepta spre Cluj. La prima oră au mers să întâmpine autocarul în care se afla aceasta și au cazat în total trei familii la un hotel din Cluj.
„Tânăra mamă cu care am ținut legătura a reușit să fugă împreună cu copilul, din Kiev cu ajutorul soțului și tatălui, care au rămas acolo să lupte. A ajuns în Chișinău împreună cu celelalte două familii, aveau bilete cumpărate pentru Iași dar șoferul le-a cerut bani în plus și nu a mai prins loc. Un alt șofer, din Cluj, le-a luat gratuit și le-a adus aici, nici nu știau în ce oraș vor ajunge”, ne-a povestit tânărul. Cele trei familii urmau să ajungă în Vestul Europei, la Viena, cum fac majoritatea celorlalți refugiați.
„Nu toți au însă pe cineva în altă țară. Am vorbit cu o persoană care pur și simplu a plecat din Ucraina în șlapi; și-a luat copilul au urcat în mașină și au pornit la drum. Și cei care vor sta la mine vor locui în principiu pe termen mai lung, eu le voi asigura cheltuielile”, a mai spus Mihai Zgărdan, care continuă să strângă donații prin intermediul ONG-ului său, iar de săptămâna viitoare va inaugura și un punct de colectare de donații.
Cazul său nu e singular. Bogdan Paul își pune și el la dispoziție, temporar, un apartament pe care urmează să îl vândă.
Cum sunt repartizați refugiații
În mod centralizat, ONG-urile locale sunt cele care realizează distribuția refugiaților, în consultare cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Primăria și Consiliul Județean. Există și numere de call-center disponibile, iar refugiații care ajung pe cale rutieră în Cluj sunt primiți la sediul unuia dintre ONG-uri.
Peste 1.000 de persoane au fost direcționate deja spre hoteluri și pensiunile din rețea, în funcție și de regimul colaborărilor cu acestea - unele oferă, cel puțin o parte din locuri, gratuit, altele solicită plata utilităților, altele contra-cost, în toate cazurile operându-se reduceri. Cheltuielile necesare sunt acoperite deocamdată din fondurile strânse de ONG-urile implicate, a spus Andrei Bonțidean.
„Am acumulat deja un pic de experiență și am optat să îi întrebăm pe fiecare dintre refugiați dacă își permit să plătească cazarea la preț redus. Cei care nu își permit, clar sunt cazați gratuit, cei care își permit ne ajută și pe noi și pe hotelieri. Am avut situații în care mașini mai scumpe decât a proprietarului pensiunii au oprit în curte și au fost cazați. Am zis că trebuie să găsim o variantă morală, în care să egalizăm șansa la drepturi, suntem și limitați din punct de vedere al locurilor, nu sunt nelimitate și este și corect să ajutăm în primul rând persoanele care chiar au nevoie”, a mai spus Andrei Bonțidean.
El spune că la nivel local au existat deja discuții cu ONG-urile și autoritățile pentru soluții pe termen mediu și lung pentru cei care vor rămâne în țară pe o perioadă mai lungă, capacitatea de sprijin a hotelierilor urmând să se epuizeze la un moment dat.
Andrei Bonțidean coordonează practic dispeceratul call-center de unde vin informații atât de la autorități, cât și apeluri directe de la cei care transportă refugiați spre Cluj. Într-o sală a clădirii sunt amplasate tabele de pe care voluntarii șterg și adaugă în permanență date legate de necesarul de locuri de cazare și porții de mâncare.
Voluntar la 70 de ani
ONG-ul coordonat de Andrei Bonțidean funcționează pe lângă un serviciu de ambulanță privată pe care îl conduce de peste 10 ani. Echipei de aproximativ 20 de tineri voluntari i s-a alăturat recent și domnul Rogozan, în vârstă de 70 de ani, fost patron de afacere în domeniul panificației și comerțului. Ajută la transportul de mâncare, dar și al persoanelor spre locuri de cazare:
„Când cineva este în nevoie, îmi place să ajut. Am considerat necesar să o fac și acum. Am sunat la numărul găsit pe internet și am zis: 'am mașină, timp și vreau'. M-au întrebat: 'în cât timp puteți veni?' Am răspuns: 'în 5 minute'. Văzând că e nevoie de o mașină mai mare, i-am cerut unui prieten microbuzul, l-am pregătit și e gata pentru a ajuta. Alături de tinerii de aici, întineresc și eu”, ne-a povestit bărbatul.
Tânărul Bogdan Gâlgău (18 ani) este voluntar de doi ani la Serviciul de Ambulanță privată, iar ultima perioadă, în care s-a implicat în sprijinirea refugiaților a devenit și mai solicitantă:
„E o satisfacție că am reușit să cazăm sute de persoane. Uneori ne sună la 3-4 dimineață că ajung în 10-15 minute, noi trebuie între timp să știm unde îi repartizăm. Am dormit în jur de 15 ore în ultimele 5-6 zile, mers, dormit 2-3 ore aici, la birou, după care la activitate din nou. Pe acasă am trecut doar pentru câte un duș”, ne-a povestit el.
Sute de porții de mâncare pe zi
La centrul de repartizare a refugiaților sosesc zilnic și sute de porții de mâncare: „Am livrat zilnic mâncare caldă, cred că de ordinul sutelor de porții pe zi și prin proiectul O masă caldă, dar și cu sprijnul restaurantelor din oraș. sunt foarte mulți voluntari implicați, suntem și istoviți, dar continuăm”, ne-a spus Raimonda Boian, reprezentanta Organizației Patronale a Industriei Ospitalității Cluj, unul din coordonatorii asociației „O masă caldă” la Cluj.
Din acest weekend, porții de mâncare caldă vor merge și la centrul de tranzit care a fost deschis la gara Cluj.
De altfel, asociația Masa Caldă s-a implicat, din fondurile obținute în donații, în plata a 120.000 de lei pentru un transport umanitar în Ucraina, facilitat de o asociație din țara vecină.
Și CERT Transilvania, organizație a practicanților de sporturi motorizate outdoor, implicată în numeroase acțiuni umanitare și civice, a trimis deja două transporturi, cu peste 30 de tone de produse, spre Ucraina.
Noi colecte de alimente și produse sanitare sunt coordonate de organizație, în mai multe spații puse la dispoziție de Primăria Cluj-Napoca.
De această dată, produsele vor fi trimise prin intermediul Crucii Roșii, la granița cu Ucraina, dar și în zonele de conflict din Ucraina, pe culoarul umanitar care ar urma să fie creat.
„Mobilizarea oamenilor este impresionantă, sunt peste 100 de voluntari, unii colaboratori obișnuiți, alții simpatizanți ai noștri, care ni s-au alăturat, inclusiv prin donații și prin timpul pus la dispoziție”, a spus Dan Jecan, directorul CERT.
Inițiativa „Un singur Cluj”, demarată în pandemie, a fost relansată odată cu conflictul din Ucraina. Coordonatorii proiectului au lansat bilete de solidaritate, valorice și în doar două zile au strâns 20.000 de lei. Donațiile se vor materializa în produse care vor fi trimise la Cernăuți, la solicitarea municipalității de acolo.
Copii din orfelinate, la Cluj
Peste 100 de copii din orfelinate au sosit marți la Cluj-Napoca. Șederea lor este gestionată de filiala din oraș a organizației internaționale Chabad.
Copiii sunt cazați la un hotel din oraș, sosirea lor fiind intermediată de Ambasada Israelului în România, ne-a declarat un reprezentant al asociației. Cheltuielile sunt suportate de către organizația amintită. Săptămâna viitoare copiii urmează să ajungă în Israel.
Vestea sosirii copiiilor la CLuj a circulat repede pe rețelele sociale și numeroși clujeni au făcut sau și-au anunțat intenția de a dona jucării și alimente.
„În acest moment sunt jucării destule, copiii au lucrurile necesare, dacă dorește cineva să acorde un sprijin, cel mai bine este prin donații financiare, contul e disponibil pe site-ul organizației”, ne-a spus reprezentanta asociației amintite.
De asemenea, un alt hotel este ocupat de persoane cu dizabilități auditive.
Peste 220.000 de refugiați au intrat în România
Până ieri seară la miezul nopții, peste 220.000 de cetățeni ucrainieni au intrat pe teritoriul României. O bună parte din aceștia, peste 155.000 de cetățeni au și ieșit ulterior, efectuând formalitățile de ieșire, potrivit Poliției de Frontieră Române.
La nivel internațional, numărul refugiaților plecați din Ucraina ar urma să ajungă la aproximativ 1,5 milioane de persoane, potrivit estimărilor United Nations, citate de Reuters.
Dacă tensiunile vor continua, numărul acestora ar putea ajunge la aproximativ 4 milioane de persoane, până în luna iulie.
Ajutor guvernamental pentru cazarea refugiaților
Atât instituțiile locale a statului cât și entitățile private vor beneficia de un ajutor guvernamental pentru cheltuielile de cazare cu refugiații din Ucraina, a anunțat premierul Nicolae Ciucă sâmbătă, 5 martie.
Vor fi acordați 50 de lei per persoană pentru cei cazați în instituții ale statului și 100 de lei de persoană pentru cei cazați în instituții private, a anunțat premierul după ședința de Guvern de vineri, 5 martie. Guvernul va suporta aceste cheltuieli, estimate la peste 200 de milioane de lei, care a vor fi asigurați din fondul de rezervă guvernamental.
De asemenea, Guvernul a aprobat o Hotărâre de Guvern prin care Departamentul de Situații de Urgență poate începe demersurile pentru amenajarea unui hub umanitar în județul Suceava, cu finanțarea Uniunii europene. Ajutoarele strânse aici vor fi distribuite în Ucraina și posibil și în Republica Moldova.
