La o zi de la aflarea veștii că are cancer, Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a fost fotografiat alături de soția sa Camilla, părăsind Clarence House, casa lor din Londra.
Presa britanică a transmis că cei doi monarhi au fost ulterior duși cu un elicopter la Sandringham, o altă reședință regală, aflată în Norfolk.
Înainte de a părăsi Palatul Buckingham, Charles l-a primit la reședința sa pe Prințul Harry, sosit la Londra pentru a-și vizita tatăl. De altfel, Charles a comunicat întregii familii starea lui de sănătate.
Vestea că suveranul în vârstă de 75 de ani, încoronat în urmă cu mai puțin de un an, are cancer s-a răspândit rapid după anunțul de luni seară al Palatului Buckingham.
Suveranul a început „tratamentele regulate” și va amâna îndatoririle publice în timpul acestora. Mesajele de urări de sănătate au început să vină din toată lumea. Britanicii i-au dus flori pe care le-au lasat la gardul de la reședința sa Clarence House.
Jurnaliștii britanici specializați în monarhie au observat că modul de comunicare al Casei Regale, mai ales prin rețelele de socializare alimentate zilnic cu informații despre membrii familiei regale, este astăzi mai transparent decât în urmă cu 100 de ani.
Atunci, protocolul regal nu permitea dezvăluirea unui astfel de diagnostic către public.
Aici, exemplul cel mai cunoscut este Regele George al VI-lea, bunicul lui Charles, care a murit de cancer pulmonar fără ca nimeni să știe detalii despre boala lui.
Comunicarea rapidă și clară despre starea de sănătate a Regelui Charles al III-lea ține de mentalitatea actualului rege, care are de mulți ani proiecte caritabile pentru bolnavii de cancer.
De altfel, după ce pe 17 ianuarie Casa Regală a anunțat că Charles va primi tratament pentru prostată mărită, numărul accesărilor pe pagina despre prostată de pe NHS (n.r., sistemul național de sănătate britanic) a crescut cu 1.000%, iar tot mai mulți britanici s-au programat pentru un screening de prevenție.
Dacă în cazul regelui Charles lucrurile au fost clare, nu același lucru s-a întâmplat în cazul secretarului american al Apărării, Lloyd Austin, în vârstă de 70 de ani.
Acesta a fost operat de cancer de prostată în luna ianuarie. Timp de câteva zile, nimeni nu a știut că secretarul Apărării Statelor Unite se află în spital, nici măcar președintele Joe Biden.
Acest fapt a dus la multe dezbateri în societatea americană. Comisia pentru Servicii Armate din Camera Reprezentanţilor a lansat o anchetă oficială pentru necomunicarea stării de sănătate a șefului de la Pentagon.
Starea de sănătate a Regelui Ferdinand al României, publicată zilnic în ziare
Istoricii consultați de Europa Liberă spun că informarea cu privire la veștile rele este diferită în monarhie față de republică.
Nicolae Pepene, istoric și muzeograf la Brașov, arată că deschiderea în cazul regelui Marii Britanii nu este o premieră.
„Acest lucru s-a făcut în cazul regelui Ferdinand al României, în momentul în care a fost clar că are o boală foarte gravă”, spune Nicolae Pepene.
Istoricul a consultat presa vremii și spune că buletinele de sănătate ale regelui Ferdinand, și chiar și al Reginei Maria, erau publicate în ziare.
„Inclusiv temperatura, date medicale detaliate. Exista o rubrică, preluată cam de toate presa, cu starea de sănătate a regelui. Cred că așa este și corect. Ciudat este când este ascunsă starea de sănătate a unui conducător”, arată Nicolae Pepene.
Istoricul Tudor Vişan-Miu spune că această comunicare rapidă și transparentă are legătură cu consecințele pe care le are o îmbolnăvire.
„În cazul Marii Britanii, lucrurile sunt puțin mai complicate, pentru că, neexistând o constituție propriu-zisă, nu avem articole de constituție, de lege, care să prevadă procedura care se urmează. Sigur că se pot aplica forme de reglementare care au existat, și anume regența, de pildă. Dar, deocamdată, nu e cazul. Comunicarea este absolut transparentă și corespunde unei tradiții care mai degrabă s-a inversat în ultimii ani, în sensul că starea de sănătate nu mai e secretă”, spune Tudor Vişan-Miu.
În România, șefii de stat merg și își fac control medical periodic la Spitalul Militar din Capitală. În primul său mandat, în 2006, președintele Traian Băsescu a aflat că are o hernie de disc și a mers pentru operație la Viena.
Presa a aflat informația pe surse și a stat zile bune în fața spitalului pentru a afla informații de la medici. În 2014, fostul președinte și-a făcut public raportul medical anual.
De ce e importantă comunicarea
Istoricul Nicolae Pepene amintește de necomunicarea în cazul suferințelor altor conducători de stat, care a avut consecințe ulterioare.
„Cei care au decis soarta Europei, după al Doilea Război Mondial, respectiv conferințele de la Ialta, de la Postdam, erau bolnavi. Președintele Roosvelt (n.r. președintele SUA între 1933 și 1945), era foarte bolnav, de fapt a și murit imediat. Nici Churchill ( n.r. Winston Churchill, prim-ministru al Regatului Unit în al Doilea Război Mondial) nu se simțea prea bine. Și Stalin (Iosif Stalin, liderul URSS, n.r.) profita de starea de sănătate a celor doi. Pentru că, cel puțin în cazul Roosvelt, fiind bolnav, nu mai avea răbdare și atunci negocierile se duceau foarte rapid și în favoarea rușilor”, arată Nicolae Pepene.
Istoricul susține că, în zilele noastre, ar fi anormal dacă o astfel de informație despre un conducător de stat ar fi ascunsă, mai ales dacă acesta s-ar afla într-o negociere politică.
„La Casa Regală Britanică sunt niște reguli foarte clare. Știu că Prințul de Wales, prințul moștenitor, preia din atribuțiile regelui. Dacă regele la un moment dat se consideră că nu mai poate să își exercite atribuțiile legale știu că poate să renunțe. Deci trecerea Coroanei poate fi făcută către următorul și cu regele în viață. Nu trebuie să moară regele sau regina ca să ai un alt rege”, arată Nicolae Pepene.
Politolog: În România, lucrurile sunt tranșate de Constituție
Profesorul și politologul Andrei Țăranu spune că, în republici, lucrurile sunt mai clare decât în moharnie.
„În România există, conform Constituției, niște hotărâri destul de clare privind vacanța postului. Atunci când un președinte este bolnav, în incapacitate de a-și exercita funcția, este înlocuit imediat de președintele Senatului, al doilea om în stat. Comunicarea în cazul ăsta este mult diferită, pentru că se face o notă, care trece prin Guvern și prin Parlament, și cu asta gata. Situațiile sunt foarte simple”, arată Andrei Țăranu, care spune că pot fi organizate inclusiv alegeri anticipate.
„În cazul Marii Britanii, lucrurile sunt complet diferite, pentru că, așa cum știți, regele este suveran, adică este rege al Marii Britanii și împărat al Commonwealth-ului. El, practic, nu are înlocuitor decât moștenitorul Coroanei”, spune politologul.
Andrei Țăranu arată că Marea Britanie continuă într-un fel tradiția din Evul Mediu, când regii puteau să își aducă unul din moștenitori să fie co-regent.
„Co-regentul poate să lucreze cu regele în cea mai mare parte dintre activități. Dar mai e si varianta ca regele să abdice, așa cum s-a întâmplat în urmă cu trei săptămâni în Danemarca, și să îl numească pe moștenitor rege”, spune Andrei Țăranu.
„Britanicii sunt într-o altă relație cu monarhia decât la monarhiile constituționale, cum sunt cele din Norvegia sau Danemarca, unde nu există constituții scrise. În Marea Britanie, dispariția monarhului poate însemna destul de multe schisme, mai ales că inclusiv, anul trecut, după moartea reginei, s-a vorbit foarte mult despre un curent republican”, subliniază Andrei Țăranu.
Politologul spune că abordarea modului în care se comunică în monarhie este diferită de ce se întâmplă în republica condusă de președintele ales.
„Este o altă abordare a comunicării, nu neapărat că este mai transparentă, nu neapărat că este mai democratică, e un alt model. E modelul care ține de casele regale și de suveranii care au mai multă putere decât alții. Vă fac această comparație – la un scandal de corupție cu o sumă de 100 de milioane de euro, Regele Juan Carlos al Spaniei a fost forțat să abdice”, completează Andrei Țăranu.
