În cazul a mii de organizații neguvernamentale (ONG) nu mai apar date despre cei care le-au înființat sau le conduc.
Măsura a fost luată din martie 2022, motivul invocat de minister fiind acela că în respectiva bază de date s-ar fi strecurat date personale cum ar fi coduri numerice personale și adrese de domiciliu, iar astfel s-ar fi încălcat Regulamentul General de Protecție a Datelor (GDPR).
În consecință, având în vedere că acestea nu pot fi eliminate punctual, ministerul a luat decizia de a șterge de tot două rubrici din registrul național al asociațiilor și fundațiilor.
ACTUALIZARE - Într-un *drept la replică transmis Europei Libere vineri, 26 august, Ministerului Justiției (MJ) spune că „nu a secretizat numele membrilor fondatori și cele ale consiliilor directoare a asociațiilor și fundațiilor din România”, acestea fiind „în continuare disponibile și pot fi obținute, până la remedierea situației [modul de funcționare a aplicației n.r.], printr-o cerere adresată Ministerului Justiției la adresa ongmj@just.ro”.
În răspunsul transmis la data publicării articolului (citat mai jos, în articolul inițial), MJ nu a precizat că numele pot fi obținute la cerere, deși dreptul la replică spune că acest lucru s-ar fi întâmplat.
*Dreptul la replică transmis de MJ poate fi consultat în întregime AICI.
Transparența, vorbă goală
Până în martie, baza de date a asociațiilor și fundațiilor cuprindea date despre județul unde este înregistrat ONG-ul, localitatea, adresa, scopul înființării instituției, membrii fondatori, consiliul director și dacă este de utilitate publică sau nu.
Ministerul Justiției a eliminat rubricile privind membrii fondatori și structurile de conducere ale asociațiilor și fundațiilor. Măsura este bizară având în vedere că aceste ONG-uri se înscriu în instanță, iar ședințele de judecată sunt publice.
În acest moment nimeni nu mai poate afla cui aparțin și de cine sunt conduse cele aproximativ 90.000 de asociații și 16.000 de fundații din România. Informația a fost publicată anterior și de Libertatea.
Măsură disproporționată
Specialiștii în GDPR arată că cei care dețin asociații și fundații ar trebui să-și asume un anume registru de publicitate, scopul acestor ONG-uri fiind tocmai transparența.
„Persoanele vizate nu sunt simple persoane private, ci persoane care trebuie să fie cunoscute cu ușurință în contextul participării lor la circuitul civil, inclusiv din perspectiva necesității asigurării transparenței în relațiile contractuale”, spune avocata Andreea Vlănțoiu, specialist în GDPR.
Aceasta dă și un exemplu: în cazul unui contract, de pildă, e necesar ca părțile să poată verifica veridicitatea calității pe care reprezentantul unei asociații sau fundații și-o arogă.
„Atât societatea în ansamblu, cât și orice operator economic, în particular, are un interes legitim să poată obține fără restricții informații cu privire la orice participant la circuitul civil în raport cu care poate dobândi drepturi sau obligații”, ne-a mai declarat avocata Andreea Vlănțoiu, specialist în GDPR.
MJ arată spre instanțe
Ministerul Justiției dă vina pe instanțele judecătorești, care ar fi completat prea multe date în sistemul informatic.
„Neafișarea pe pagina de internet a Ministerului Justiției a punctelor 7 și 10 din Registrul național al asociațiilor, fundațiilor și federațiilor, începând cu data de 01.03.2022, a fost determinată de identificarea în rubricile asociați/fondatori, respectiv componența consiliului director, a unor date cu caracter personal ale membrilor fondatori/consiliu director (ex. cnp, domiciliu, etc.). Datele cu caracter personal identificate la punctele 7 și 10 din Registrul Național nu se pot elimina punctual conform modului de funcționare a aplicației. Precizăm că instanțele de judecată introduc datele și apoi fac replicarea către Registrul Național în sistem computerizat a înregistrărilor din registrele speciale ținute de instanțele de judecată”, se arată în răspunsul ministerului pentru Europa Liberă.
Comparația cu Registrul Comerțului
Numele și prenumele celor care dețin asociații și fundații trebuie să fie publice așa cum se întâmplă în cazul acționarilor din firme sau a administratorilor de societăți comerciale.
Acest lucru ajută enorm în dezvoltarea relațiilor comerciale și în verificarea partenerilor de proiecte.
„Numele persoanelor care compun persoana juridică este necesar să figureze în registru din motive de asigurare a publicității necesare menținerii securității circuitului civil, identitatea membrilor oricărei organizații, inclusiv a membrilor ONG-urilor, fiind un minim necesar. Prin analogie, aceeași este situația asociaților și administratorilor societăților comerciale. Înainte de intrarea in vigoare a GDPR in extrasele de la Registrul Comertului se puteau vedea toate datele persoanelor ce compuneau societatea, iar ulterior intrarii in vigoare nu mai sunt oferite decat datele absolut necesare, numele persoanelor fizice fiind, evident, printre ele”, a mai declarat pentru Europa Liberă avocata Andreea Vlănțoiu.
