O parte extrem de importantă a oricărui război o reprezintă informația. Fie că e vorba de o știre transmisă telegrafic, fie de imagini dure ale unui atac sau, uneori, de detalii care pot fi amuzante, informația poate decide cursul unei confruntări armate, spun specialiștii în gestionarea conflictelor.
Autoritățile ucrainene par să fi înțeles și aplicat perfect această strategie, de la informațiile publicate pe Facebook, Twitter sau pe grupurile din aplicația de mesagerie Telegram, până la intervențiile extrem de dese ale politicienilor de la Kiev, în frunte cu președintele Volodimir Zelenski.
O altă componentă importantă este securitatea cibernetică, pentru care Ucraina primește sprijin extern și la care s-au raliat inclusiv hackeri care acționează sub umbrela Anonymous.
„În Rusia s-a instalat un regim de cenzură. Din acest punct de vedere, după autoizolarea Rusiei în raport cu rețeaua globală informațională, Ucraina a umplut vidul informațional în ceea ce privește evenimentele de acolo”, spune Nicolae Țîbrigan, expert în analiza securității informației și în combaterea dezinformării digitale.
Știrile cu eroismul și martiriul ucrainenilor
Multe dintre întâmplările care au avut loc în primele zile ale invaziei rusești au avut o doză de eroism, iar în centrul atenției nu au fost mereu soldați ucraineni.
Este cazul unei femei din orașul Henichesk, regiunea Herson, care a confruntat un soldat rus înarmat până-n dinți și i-a oferit semințe de floarea-soarelui, pentru ca florile să crească când va cădea secerat de forțele ucrainene.
„Sunteți ocupanți, sunteți fasciști”, strigă ea, stând la aproximativ un metru de soldat. „Luați aceste semințe și puneți-le în buzunare, ca măcar să crească floarea-soarelui când veți zăcea cu toții aici”, îi mai spune ea.
Instituțiile statului ucrainean au contribuit și ele din plin pentru a ridica moralul populației în acest război care este și unul informațional.
Statul Major General al Forțelor Armate de la Kiev a prezentat vineri „fapta eroică” a genistului Vitali Skakun, care s-a aruncat în aer pentru că nu mai avea timp să fugă în urma detonării unui pod peste care urmau să treacă trupele rusești spre Kiev.
Autoritățile ucrainene au prezentat în aceeași manieră eroică și cazul celor 13 grăniceri de pe Insula Șerpilor, care au fost atacați de o navă rusească după ce au refuzat să se predea.
În înregistrare se aude cum unul dintre ei răspunde cu o cunoscută înjurătură, momentul devenind viral pe rețelele sociale.
Inclusiv președintele Zelenski a anunțat că aceștia au murit, însă Marina ucraineană a precizat, luni,că de fapt au fost luați ostatici în Crimeea, acum controlată de Rusia.
„În timpul confruntărilor militare, de obicei se instituie așa numita ceață de război, acea incertitudine în conștientizarea situației pentru participanți. Este de ajuns să ne uităm la numărul victimelor înregistrate. Partea ucraineană vorbește de 5.000 de soldați ruși uciși, Kremlinul vorbește doar de 6 victime, iar Crucea Roșie vorbește de 3.000 de victime - nu știm dacă sunt soldați și civili. Toate aceste date sunt lansate instant, așa se produce acea ceață de război”, mai spune Nicolae Țîbrigan.
Alt exemplu care merită amintit: bătrânul călcat de un tanc rusesc în timp ce mergea cu mașina pe străzile goale din nordul Kievului; acesta a supraviețuit.
A câștigat Ucraina războiul informațional?
Plecând de la comasarea trupelor rusești la granițele Ucrainei și culminând cu avertismentele repetate ale administrației SUA că o invazie a Rusiei urmează în curând, comunitatea internațională a început să se ralieze împotriva regimului Putin, lucru care a ajutat Ucraina.
Rapoartele serviciilor de informații americane au căpătat credibilitate completă după ce inevitabilul s-a întâmplat: Rusia a început invazia. Anterior, Kremlinul a dezmințit vehement că un astfel de lucru ar urma să se întâmple.
Declasificarea informațiilor privind o invazie aproape în timp real au anihilat retorica Rusiei, potrivit căreia ea ar fi victima și nu agresorul.
„Ajutorul” a venit și din partea Rusiei, prin atacurile asupra civililor. De foarte multe ori autoritățile ucrainene au acuzat forțele rusești că au atacat grădinițe și școli, ori zone locuite de civili, în urma cărora au murit oameni nevinovați.
Această avalanșă de informații furnizate în timp real a mobilizat lumea de partea Ucrainei și, foarte probabil, a salvat vieți, arată o analiză The Washington Post.
„Ucrainenii s-au grăbit să difuzeze strategii defensive, să traseze rute de scăpare și să documenteze brutalitatea unei confruntări furioase. Unii se așteaptă ca imaginile filmate cu telefonul înregistrate în ultimele zile să joace un rol esențial în investigarea crimelor de război după încheierea luptei”, precizează sursa citată.
Nicolae Țîbrigan consideră că „din perspectiva spațiului informațional occidental și chiar a lumii libere, dacă putem vorbi de internetul liber unde nu se instituie cenzura, putem spune că Ucraina este pe primul loc. Și referitor strict la România, tema războiului din Ucraina a reușit să creeze agenda zilei”.
„Armata virtuală”
În luptă au intrat și actorii statali în securitate cibernetică. La finele săptămânii trecute, Directoratul Național de Securitate Cibernetică din România și Bitdefender și-au anunțat susținerea față de Ucraina în spațiul cibernetic
Au venit în ajutor și hackeri care acționează sub umbrela „Anonymous”, potrivit contului de Twitter urmărit de 7,5 milioane de oameni, unul dintre multele conturi asociate cu gruparea.
În urma invaziei din 24 februarie, aceștia au revendicat responsabilitatea pentru dezactivarea mai multor site-uri aparținând gigantului petrolier rus Gazprom, agenției ruse de știri Russia Today, a numeroase agenții guvernamentale ruse și belaruse, inclusiv a site-ului oficial al Kremlinului.
Ulterior, hackerii au anunțat că au cauzat probleme funcționării internetului rusesc sau că au sustras documente și email-uri de la producătorul de arme Tetraedr din Belarus.
De asemenea, gruparea Cyber-Partisons susține că a oprit mai multe trenuri ale companiei feroviare din Belarus, în urma unui atac cibernetic asupra infrastructurii feroviare.
„Este neclar cine, ce face acum. Toți declară că au afectat activitatea a numeroase site-uri din Rusia”, spune Andrei Avădănei, CEO-ul companiei de securitate cibernetică Bit Sentinel.
De altfel, ministrul pentru Transformarea Digitală a Ucrainei, Mihai Fedorov, a făcut un apel public pentru construirea unei „armate virtuale”.
„Acum sunt vreo 250.000 de membri acolo care răspund la tot felul de atacuri”, mai spune Avădanei, unul dintre „hackerii albi”.
Zelenski vs. Putin
Un alt element care a ajutat Ucraina să convingă comunitatea internațională a venit și felul în care președinții celor două țări au comunicat public.
Vladimir Putin a apărut în public la o distanță considerabilă față de interlocutori, precum președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și inclusiv ministrul său de Externe, Serghei Lavrov.
De cealaltă parte, Volodimir Zelenski a apărut în conferințe de presă în tricou, nebărbierit sau și-a făcut apariția alături de soldații ucraineni.
Mai mult decât atât, după ce a anunțat că este ținta numărul 1 a Moscovei, iar invazia începuse, el a vorbit într-un clip pe Facebook, în timp ce mergea pe străzile din Kiev.
Președintele ucrainean a avut mesaje îndreptate către soldați și populație, însă nu s-a dat în spate de la ironii. Una l-a vizat pe premierul Italiei.
Pe 25 februarie a scris pe Twitter că „data viitoare voi încerc să modific programul războiului, ca să pot vorbi cu Mario Draghi la ora stabilită”.
Italia și-a schimbat ulterior poziția privind scoaterea Rusiei din sistemul internațional SWIFT.
Rolul umorului pe rețelele sociale
Acolo unde eroismul ucrainenilor nu era de ajuns, și-au adus contribuția întâmplările amuzante, care s-au viralizat rapid pe rețelele sociale.
Un exemplu a venit din partea ucraineanului care s-a oferit să tracteze înapoi în Rusia un tanc rămas fără combustibil. Inclusiv soldatul rus a fost amuzat de „oferta” bărbatului.
Un alt detaliu care reiese din videoclip este că acei soldați ruși nu știau că se îndreaptă spre Kiev.
„Ce spun despre noi la știri?”, întreabă unul dintre ei. „Toată lumea e de partea noastră, iar voi vă predați pentru că nu știți unde mergeți. Am vorbit cu mulți ca voi din coloană, nimeni nu știe unde se află și încotro se îndreaptă”, îi răspunde șoferul ucrainean.
Inclusiv fiscul ucrainean a spus într-o notă amuzantă, într-un comunicat oficial, că nu e nevoie ca cetățenii să declare ca venit capturarea unui tanc rusesc sau a unui transportor blindat de trupe.
„Păstrați-vă calmul și continuați să apărați Patria! Nu este nevoie să le declarați (ca venit)”, a transmis autoritatea fiscală.
La acest capitol, Ministerul pentru Transformare Digitală a lansat site-ul de donații „Putler”, unde o donație de 3 dolari l-ar trimite pe Vladimir Putin pe Jupiter. La momentul accesării s-au strâns donații în valoare de 2.095.862 de dolari, care - potrivit site-ului - vor fi folosiți pentru refacerea infrastructurii.
„Narativele cu note comice sunt mai eficiente din punct de vedere comunicațional pentru ca au o componentă puternic emoțională, relaxează publicul și umanizează comunicatorul”, afirmă Nicolae Țibrigan.
„Acest lucru face parte din manualul de comunicare strategică. Asta s-a întâmplat și în al Doilea Război Mondial, când Hitler era ridiculizat în diverse ziare și foi volante care erau aruncate pe teritoriile ocupate și puteau fi pliate astfel încât patru porci puteau fi transformați în imaginea lui”, completează expertul.
Peter W. Singer, expert în securitate și autor al cărții „LikeWar”, a declarat că rețelele sociale s-au dovedit a fi un instrument eficient în influențarea percepției publice.
„Ucrainenii au arătat cât de asemănătoare sunt viețile lor cu cele ale oamenilor care îi urmăresc în întreaga lume”, a spus el, potrivit The Washington Post.
Expertul mai spune că liderii ucraineni s-au folosit și ei de social media pentru a ajunge la oameni și pentru a fi implicați în luptă.
„Nu mai poți disocia latura informațională a războiului de latura fizică a câmpului de luptă sau de latura diplomației geopolitice. Toate acestea contează”, a spus Singer.
Soldatul rus despre care familia nu știa că e în Ucraina
O altă linie de comunicare a Ucrainei este către familiile soldaților ruși, prin canalul Ishchi Svoikh (Căutați-i pe ai voștri) pe Telegram. Aici apar fotografii și videoclipuri ale soldaților ruși capturați sau uciși de forțele ucrainene.
Scopul este inclusiv de subminare a moralului și sprijinului pentru război în Rusia, unde oficialii și presa de stat s-au abținut de la detalii privind victimele rusești și atacurile militare împotriva orașelor ucrainene, inclusiv a capitalei, Kiev.
The Guardian a descoperit cazul lunetistului Leonid Paktișev și a vorbit cu trei membri ai familiei care au confirmat identitatea lui. Aceștia au fost șocați și furioși când au aflat, după ce au văzut videoclipul, că cel drag lor a fost capturat.
„Mi s-a trimis videoclipul cu fratele meu capturat la ora 2 dimineața. Am fost complet șocat. Habar nu aveam că el lupta acolo”, a declarat Yelena Polivtseva, sora lui Paktișev.
Născut orășelul Mezdhurechenskiy din vestul Siberiei, soldatul a declarat în videoclip că a condus o echipă formată din alți trei lunetiști.
„Știam că Leonid a fost în armată, dar nu știam că a fost trimis în Ucraina”, a mai spus sora acestuia.
Duminică, cenzura din Rusia a blocat accesul la acest site-ul 200rf.com, al cărui nume provine de la „Cargo 200”, codul din armata rusă pentru victimele războiului.
