RETURO, mega-programul național de reciclare, funcționează cu numai două centre de sortare, plus unul „de avarie”. Nu e singura problemă

Timp de zece zile, am strâns acasă, întregi, nedeformate, toate ambalajele de băuturi pe care le-am cumpărat: apă, sucuri, bere, vin.

PET-urile și sticlele unei familii medii din România au luat apoi calea automatului de reciclare.

Era defect.

Opțiunea doi: magazinul la care ambalajele pot fi colectate manual. Adică de către vânzător. Care și eliberează apoi voucherele pentru garanție. Cele de 50 de bani.

30 de ambalaje x 0,50 lei = 15 lei.

Pentru care am primit nu un voucher, ci 20. Câte unul de ambalaj. După 10 minute, am renunțat la ultimele vouchere. Și la sticle.

Am căutat să aflu povestea - scurtă, dar care naște povești - a SGR (Sistemul de Garanție - Returnare) .

Sistemul de returnare-garanție a fost lansat oficial în România pe 30 noiembrie 2023, în baza unei Hotărâri de Guvern adoptată cu doi ani înainte.

SGR ar trebui să colecteze 65% din ambalajele de băuturi - ambalaje din plastic (PET-uri), doze și sticle - puse pe piața românească. 7 miliarde de bucăți.

Cifrele au crescut de la o lună la alta, de la 30.000 în decembrie 2023, la 21 de milioane în februarie, dar sunt încă departe de țintă.

În plus, singurele ambalaje care sunt primite pentru reciclare sunt cele care au inscripția „ambalaj cu garanție” și încă nu toate băuturile sunt vândute în astfel de recipiente. Iar în decembrie erau mult mai puține ambalaje inscripționate decât acum.

În februarie anul acesta au ajuns în magazine băuturi în 288 de milioane de PET-uri, doze și sticle inscripționate - asta în timp ce în decembrie 2023 au fost 45 de milioane.

Pentru fiecare produs cu ambalaj inscripționat SGR, consumatorul plătește 50 de bani, care îi sunt înapoiați ca voucher sau numerar în momentul returnării, chiar dacă o face în alt magazin decât cel din care a cumpărat produsul.

Procesul este însă unul greoi, chiar dacă sistemul își propune să transforme România într-o țară mai prietenoasă cu mediul, după modelul altor state din Uniunea Europeană.

Unii consumatori se plâng că automatele de colectare de la marile magazine sunt adeseori pline și nu își pot recupera garanția. Alții spun că mașinile nu acceptă unele ambalaje, chiar dacă sunt inscripționate.

În cazul colectării manuale, durează prea mult eliberarea de către vânzători a voucherelor. Sau, spun consumatorii pe grupurile de social media, unii mici comercianți evită să returneze garanția percepută, deși vând produse SGR.

Micii comercianți reclamă și faptul că nu au condițiile necesare pentru a intra în sistemul de colectare - au nevoie de spațiu pentru ambalaje, pe care nu au voie să le deformeze până la preluarea din centrul de sortare.

Europa Liberă a discutat și cu un producător de apă îmbuteliată și sucuri, care spune că infrastructura în sine a programului este deficitară.

Asta în condițiile în care legislația obligă firmele să se înscrie în program.

Totuși, la peste trei luni de la lansarea SGR, doar 30.000 de comercianți și producători din cei aproximativ 80.000 estimați în România au semnat contracte cu RetuRO.

40.000 sunt încă în diverse etape de înregistrare.

Ceea ce înseamnă că mai bine de jumătate din magazinele din România nu funcționează ca puncte de colectare.

„Sistemul a fost lansat deși nu era nici pe jumătate pregătit. Riscăm să îl demonetizăm, deși chiar este bun, dacă este făcut bine”, spune pentru Europa Liberă Radu Lăzăroiu, directorul unuia dintre marii producători de ape minerale din România.

Spre exemplu, la punctele de colectare manuală ar fi trebuit să existe deja o aplicație care să fie conectată la softul RetuRO, iar lipsa acestui serviciu va afecta atingerea țintelor de colectare, spune el.

Compania a deschis o acțiune în instanță și a cerut suspendarea programului până la rezolvarea tuturor disfuncționalităților.

Și producătorii de vinuri au mers cu plângerile lor în justiție.

La mijlocul acestei luni, Ministerul Mediului a publicat un proiect de modificare legislativă, prin care stocurile producătorilor neinscripționate SGR pot fi vândute până la 31 decembrie 2024 și nu până la 30 iunie, cum era prevăzut în momentul lansării programului.

Propunerea vine pe fondul solicitărilor din partea firmelor, astfel că „se impune introducerea unui termen rezonabil de introducere pe piață și comercializare a produselor în ambalaje fără marcaj SGR, adaptat la realitățile economice și la dinamica relațiilor de afaceri din societate”, transmite Ministerul.

Restul problemelor rămân, iar una din ele este legată de numărul centrelor de sortare și numărare a ambalajelor - unde recipientele sunt compactate și trimise către reciclatori pentru transformarea lor în ambalaje noi - din rețeaua RetuRO.

Deși au fost anunțate 17 astfel de centre, la dată lansării sistemului a fost inaugurat unul singur, la Bonțida, județul Cluj. Între timp, un al doilea centru a fost deschis la Giarmata, jud. Timiș.

Așteptare cu orele, personal insuficient, la primul centru de sortare SGR

De un al treilea centru - cel mai mare, cel de la Ștefănești, jud. Ilfov - am aflat chiar în timpul vizitei pe care am făcut-o în această săptămână la Bonțida:

E ora amiezii, iar în curtea centrului și în afara acestuia e coadă de TIR-uri și camioane de tonaj mediu.

„Să vedeți ce e la Ștefănești (județul Ilfov, n.r.)”, spune un șofer de camion tocmai sosit de la Ploiești pentru descărcarea ambalajelor. Sunt 400 de kilometri de la Ploiești la Bonțida.

Conducerea RetuRO ne-a confirmat că și centrul din Ștefănești - la 50 km de București - funcționează și colectează chiar 60% din ambalajele returnate în prezent în țară. Este însă un centru subcontractat, pe o perioadă de opt luni.

Compania nu l-a mediatizat deoarece „nu este un centru RetuRO, nu a fost construit de noi, dar are toată logistica, cu benzi folosite doar de noi, ca să putem deservi zona capitalei”, explică Anca Ștefănescu, manager de comunicare RetuRo.

„E soluția temporară pe care am găsit-o încă de la operaționalizarea sistemului, când ne-am dat seama că o să mai dureze deschiderea centrului RetuRO din București (Otopeni, n.r.) și nu voiam să transportăm ambalajele la câteva sute de kilometri”, adaugă ea.

Între timp, tânărul șofer de la Ploiești speră că va descărca rapid, dar semnalele din jur nu sunt încurajatoare.

Un grup de șoferi din județele vecine Clujului numără deja orele, simultan cu mașinile pe care le mai au în față.

„De trei ore aștept și mai am de așteptat, că mai am două TIR-uri în față (și) două dube”, spune Ioan, care transportă ambalaje SGR din județul Alba.

„Sunt aici de la 11, pe la vreo cinci (după-masa, n.r.) cred că isprăvim problema”, adaugă Gheorghe, sosit cu un camion de ambalaje din județul Mureș.

„E foarte neplăcut, îți dă peste cap programul, stai, te uiți la soare, timpul trece, trebuie să ajungi acasă, poate mai ai și alt transport de făcut...”, revine șoferul din Alba.

Hala centrului de sortare din Bonțida e prevăzută cu mai multe terminale, dar la momentul vizitei descărcarea se făcea doar la una dintre acestea.

În fabrică se lucrează în două schimburi, iar unul dintre ele are nu are personal complet.

„Avem peste 24 de angajați, oameni din împrejurimi, dar am avea nevoie de aproape 50. Pe unul dintre schimburi putem deschide două puncte de descărcare, dar pe celălalt - doar unu”, spune directorul Sorin Balaban.

La centrul de sortare ajung zilnic echivalentul a 25-30 de TIR-uri încărcate cu saci de PET-uri, doze și sticle inscripționate SGR (transporturile sunt efectuate și cu camioane de tonaj mai mic).

Cantitățile preluate ar reprezenta aproximativ un sfert din totalul recipientelor SGR returnate și colectate.

În condițiile în care în februarie au fost returnate peste 21 de milioane de ambalaje, asta înseamnă că la Bonțida ajung aproximativ 5 milioane de ambalaje, adică între 100.000 și peste 200.000 de ambalaje zilnic.

Fabrica din Bonțida are capacitate de a procesa 4 tone de ambalaje pe oră, dar funcționează în prezent la cel mult jumătate din capacitate, asta și pentru că nu sunt încă destui angajați.

Îți mai recomandăm

Tot ce trebuie să știi despre noul sistem de returnare a ambalajelor reciclabile

Problema personalului există și la Cluj, și în Timiș, și se întrevede și la celelalte centre pe care RetuRO ar urma să le deschidă în lunile următoare, mai ales că cele din Otopeni (care va înlocui centrul subînchiriat din Ștefănești) și Bacău vor fi cele mai mari.

„Luăm în calcul contractarea unei firme de leasing de personal, să aducem angajați din alte țări”, spune Anca Marinescu, purtător de cuvânt RetuRo.

La Bonțida, șoferii care așteaptă se amuză că ei înșiși sunt cooptați în echipa de descărcare a transporturilor.

„Cred că se și gândesc: câți oameni descarcă? Șoferul și câți încă...?”.

David, din Roman (jud. Neamț), cară cot la cot cu angajații centrului saci din TIR la gura de preluare.

„Am făcut șase ore pe drum”, spune el, fără a mai socoti cât a așteptat. E fericit că a descărcat și că poate pleca. Alte șase ore de drum.

Încă în așteptare, restul șoferilor spun că și procedura de preluare a sacilor sigilați cu PET-uri și doze e migăloasă.

„Eu scanez sigiliul când încarc, aici vin, îl scanează angajatul lor și scanez și eu. Asta e birocrația noastră clasică, mă mir că nu trebuie să aducem dosar cu șină”, conchide Ioan.

Peste 100.000 de ambalaje, compactate în baloți de patru culori

Directorul fabricii RetuRO din Bonțida, Serin Balaban, spune că sigiliile asigură corectitudinea procesului de recunoaștere a ambalajelor returnate de comercianți.

„Fiecare comerciant este reprezentat printr-un sigiliu și, în momentul în care se va introduce, spre exemplu acest sac în linie, se va înregistra: clientul X mi-a trimis un anumit și vom număra câte recipiente sunt în interior.”

Sacii cu PET-uri și doze sunt goliți pe o bandă care separă mai întâi metalele (altele decât aluminiul). Apoi, are loc separarea dozelor de PET-uri.

„Aici are loc magia”, spune cu mândrie directorul, arătând spre un aparat care face operațiunea, după care recipientele merg pe linii separate.

Sticla trece din start printr-un proces separat, care are ca punct final mărunțirea în bucăți de șase centimetri. Urmează încărcarea în containere.

Cea mai spectaculoasă operațiune este cea prin care PET-urile sunt separate cu ajutorul unor senzori optici.

„Mai întâi separă PET-urile transparente de restul și după aceea pe cele albastre și verzi, restul intrând la multicolor.”

Separate, ambalajele ajung într-un soi de „buncăre”, după care sunt compactate sub formă de baloți: multicolor, albastru, verde, transparent și doze.

„Din munții de saci pe care îi primim se transformă totul în niște baloți frumoși, pe culori... Și cred că ăsta reprezintă viitorul”, spune Balaban.

„Baloții sunt trimiși către reciclatori, iar PET-urile acestea să primească o nouă viață”, conchide el.

RetuRO: E un proces foarte complex, lucrăm la îmbunătățirea lui

Întrebați cu privire la problemele apărute în funcționarea SGR, reprezentanții RetuRO spun că se lucrează în permanență la rezolvarea acestora.

Compania dorea o amânare cu trei luni a implementării, pentru a putea racorda toți comercianții la softul sistemului și a-l testa, dar autoritățile au decis să îl pornească pe 30 noiembrie.

„E un proces foarte mare și foarte complex, nu ai fi putut prevedea toate situațiile, dintr-un birou, doar lucrând cu studii de fezabilitate și prognoze. Trebuia pornit și împreună putem să schimbăm tot ce pare că nu funcționează, dar lăsând timp ca lucrurile să se așeze. După trei luni nu putem face o evaluare reală a unui proiect de magnitudinea aceasta”, spune Anca Marinescu.

În următoarele luni, RetuRO ar urma să deschidă centre de numărare și sortare în județele Brașov, Ilfov (la Otopeni), Dolj, Bacău și Prahova.

Ținta de returnare de 65% din ambalajele puse pe piață, nu se va mai raporta cel mai probabil la 7 miliarde de produse, ci la 4-5 miliarde, și poate fi atinsă până la final de an, a conchis reprezentantul RetuRO.