Linkuri accesibilitate

3 minute | Protest uriaș la Tbilisi, poliția intervine la UCLA și Columbia; social media nu e pentru copii; Manele în Insulele Solomon


Protestatarii pro-Gaza de la Universitatea California/UCLA au fost contrați marți de alții, pro-Israel. Poliția a intervenit abia în zorii zilei de miercuri. Forțele de ordine au intervenit și la Columbia/New York. Nu e clar câți protestatari sunt studenți, și câți agitatori.
Protestatarii pro-Gaza de la Universitatea California/UCLA au fost contrați marți de alții, pro-Israel. Poliția a intervenit abia în zorii zilei de miercuri. Forțele de ordine au intervenit și la Columbia/New York. Nu e clar câți protestatari sunt studenți, și câți agitatori.

Proteste masive cu intervenția brutală a forțelor de ordine, în Georgia, țara de la estul Mării Negre, împotriva legii pro-Rusia contra „agenților străini”. Intervenția poliției contra protestatarilor din universități americane, proteste și în Europa, de 1 Mai.

Bună dimineața,

Protestele sunt cuvântul de ordine al știrilor din această dimineață. Plus, o știre cheie din Pacific.

Iată principalele știri ale dimineții:

  • Forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă ca să disperseze manifestanții anti-Rusia din capitala Georgiei, Tbilisi.
  • În Statele Unite, studenții protestatari sunt îndepărtați de Poliție la Columbia/NY și UCLA/California.
  • Noul premier din Insulele Solomon, arhipelag strategic din Pacific, e un simpatizant al Republicii Populare Chineze.

Mesaj de la Tbilisi: „Opriți Rusia!”

Forțele de ordine din capitala Georgiei, Tbilisi, au folosit gaze lacrimogene, spray-uri cu piper și tunuri cu apă ca să disperseze mulțimea protestatarilor anti-Rusia din centrul orașului, relatează colegii noștri de la Europa Liberă Georgia, preluați în limba engleză.

Câțiva lideri ai opoziției au fost răniți, iar Avocatul Poporului a fost de acord să investigheze aceste cazuri de folosire excesivă a forței. Printre cei loviți se numără și președintele principalului partid de opoziție, Levan Kabeișvili, de la Mișcarea Națională Unită, relatează BBC.

Protestele georgienilor se întețesc (vedeți video) pe măsură ce Parlamentul avansează în adoptarea unei așa-numite legi a agenților străini, după model rusesc. Autoritățile o vor adoptată până la jumătatea lui mai, deși președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, a promis că își va folosi dreptul de veto.

În Rusia, această inițiativă a regimului Putin a dus treptat la închiderea și expulzarea Europei Libere/Radio Libertatea din țară, precum și a altor publicații occidentale, dar și la anihilarea vocilor critice din presa autohtonă. Georgienii se tem că asta se va întâmpla și în țara lor.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat îngrijorarea și a reamintit autorităților de la Tbilisi că 80% dintre georgieni își doresc apartanența la Uniunea Europeană.

Poliția americană intervine în forță la UCLA

La ora publicării acestui text, forțele de ordine intervin masiv în campusul Universității California/UCLA pentru a-i ridica pe studenții care au ocupat spații și clădiri acolo.

Este a doua intervenție la Los Angeles, mult mai riguroasă, după cea întârziată, se pare, din noaptea de marți spre miercuri (ieri, ora Bucureștiului), în urma confruntării dintre grupurile pro-Gaza, și un nou grup de tineri, pro-Israel. UCLA a crezut că toleranța va funcționa, se pare că nu, scrie NYT.

Poliția a intervenit în forță și la New York, la Universitatea Columbia. Washington Post a numărat 1.700 rețineri în 14 zile în zeci de universități din SUA. Un responsabil al Poliției care a ordonat reținerea a mai mult de o sută de tineri la Columbia spune că nu era deloc clar câți sunt studenți și câți sunt agitatori din afara universității.

Ce vor studenții pro-palestinieni, sintetizează BBC. New York Times crede că protestele au o agendă mai cuprinzătoare, anti-rasism și anti-încălzire globală, de exemplu.

Legate de agende - mai degrabă de stânga - sunt și protestele din Europa de 1 Mai. Atât cele anti-guvernamentale din Franța, cu participare mai numeroasă decât în 2023, după cum remarcă Le Monde, cât și cele din Grecia sau Turcia, despre care scriu Europa Liberă și Libertatea.

Apropo de condiții de muncă, un excelent reportaj publică Press One. Jurnalista Teodora Munteanu s-a angajat la o sală de jocuri de noroc. I s-a cerut să poarte fustă scurtă și a văzut multe...

Noul premier din Insulele Solomon e simpatizant al Chinei

Jeremiah Manele e un politician, dar mai ales un diplomat experimentat. Fost ministru de externe, el a devenit premier în urma alegerilor din 17 aprilie, scrie BBC.

În 2019, în timpul mandatului său de ministru de Externe, și după întâlniri cu oficiali chinezi, Insulele Solomon au recunoscut apartenența Taiwanului la China, o mutare care a șocat țările din regiunea Pacificului.

Washington Post explică, la rândul său, importanța strategică a Insulelor Solomon în Pacific, pentru Australia și Statele Unite. Ele se află pe rute cheie.

Știrea apare și în presa europeană. Le Monde, de pildă, notează că actualul premier, Manasseh Sogavare, a semnat cu China un pact de securitate în 2022 și remarcă, la fel ca WP, că orientarea pro-Pekin a lui Jeremiah Manele este mai subtilă, dar nu mai puțin problematică.

Social media nu e pentru copii

Washington Post publică un vast reportaj pornind de la decizia unui director de gimnaziu de a le interzice elevilor să folosească mobilele cât timp se află la școală.

Telefoanele sunt sigilate într-o husă la sosire și desigilate la plecare. În ciuda protestelor de la început, după câteva luni, copiii au făcut progrese uriașe în socializarea reală, și-au făcut prieteni, pe lângă mult mai buna concentrare la lecții.

Spotmedia arată, cu ajutorul experților intervievați, că, până la 13 ani, copiii nu ar trebui să stea pe rețelele de socializare. Creează dependență, anxietate și chiar depresie, deoarece le îngustează teribil relațiile reale, adică cele cu familia și cei de vârsta lor. Accesul pe social-media are impact negativ și asupra învățării.

Apropo, Europa Liberă vă propune, pornind de la 1 Mai, dar nu numai, un exercițiu de imaginație. Cum ar fi fost dacă ieri v-ați fi întors de la defilarea obligatorie în onoarea Partidului și „conducătorului iubit”? s-a întrebat colegul meu Cezar Amariei.

La rândul său, Ionuț Benea a contabilizat cifrele furturilor înainte de 1989 și acum. Concluzia lui este că „înainte nu era mai bine”. Citiți însă articolul, o să râdeți și o să plângeți în același timp.

Deschideți neapărat și articolul Oanei Despa despre demolările din vremea dictaturii Ceaușescu. Zecile de hectare pe care se ridică acum Casa Poporului și Catedrala Mântuirii Neamului erau până atunci un încântător oraș vechi, între vii, tufe de trandafiri și, pe alocuri, magnolii.

Alte subiecte:

  • Statul american Arizona a eliminat interzicerea avortului dintr-o lege din 1864. Întoarce această decizie tendinția anti-avort din politica americană recentă?
  • Fentanilul, drogul extrem de periculos care ucide 200 de americani pe zi, vine în totalitate din China. Problema este ținta unei investigații a Congresului. Fentanilul a ajuns și în România.
  • Nu e clar dacă urșii Panda gigant - Yun Chuan și Xin Bao - care tocmai au sosit din China la San Diego, vor avea o contribuție decisivă la dezghețarea relațiilor dintre Beijing și Occident... Dacă le rămâne timp între mâncat și dormit, vor încerca totuși.
  • Câți mici poți să mănânci de 1 Mai? Dacă ții post sau ești vegan, nici unul. Altfel între 3-5 sau 100-350. Așa scriu Adevărul și Fanatik.

Toate cele bune,

Elena

  • 16x9 Image

    Elena Tănase

    E jurnalist de peste 20 de ani. A început cu opt ani la BBC, a continuat cu doi ani la România Liberă, apoi a intrat în televiziune: opt ani din zece la Digi24. Din septembrie 2020, Elena Tănase este directorul Europei Libere. Cu studii de istorie și științe politice, s-a remarcat prin documentare video de istorie recentă: Povestea Cumințeniei Pământului (2016), Abdicarea Regelui Mihai (2017), Revoluția Română. De ce a curs sânge (2019). 

    TanaseE@rferl.org

XS
SM
MD
LG