Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Rusia a lansat, marți, noi atacuri cu rachete și drone asupra Ucrainei, un atac de o intensitate mai mică decât cel de luni. În ultimele două zile, 30% din infrastructura de energie a țării a fost ținta atacurilor Rusiei. Ucraina anunță că a înregistrat în ultimele ore succese în contraofensivele din sud și est.
- Președintele SUA, Joe Biden, declară că Vladimir Putin a făcut o greșeală majoră de calcul în privința invadării Ucrainei și, deși crede că nu va folosi arme nucleare, Putin dă dovadă de iresponsabilitate invocând arsenalul nuclear al Rusiei.
- Olanda nu renunță la evaluarea Justiției și a statului de drept pentru un eventual acord cu privire la aderarea României la spațiul Schengen de liberă circulație.
Războiul terorii și al arsenalului militar
Atacurile violente din ultimele două zile asupra Ucrainei au provocat răspunsuri dure la adresa Moscovei din partea comunității internaționale. Chiar și China și India au făcut, luni, apel la o calmare a situației, notează The New York Times, care analizează pe larg necesarul de armament al Ucrainei, ce promisiuni a primit, care sunt țările care ajută, dar și cele care ar putea contribui mai mult.
O miză a înarmării Ucrainei ar fi identificarea țărilor care pot livra arme de producție sovietică sau rusă, pe care militarii ucraineni sunt deja antrenați să le folosească. Rolul Ciprului ar fi unul vital, dar tensiunile cu Turcia fac dificilă ajungerea la un acord prin care acesta să primească armament modern, care ar înlocui eventuale livrări către Ucraina. Clar este că SUA au ridicat de luna aceasta embargoul impus Ciprului pentru achiziția de arme americane.
Înarmarea Ucrainei a devenit o miză majoră pentru Occident, după apelurile categorice făcute de Kiev în urma celor mai recente atacuri. Grupul G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA) s-a angajat să continue livrările și a cerut Rusiei să își retragă „complet și necondiționat toate trupele și echipamentele sale militare din Ucraina”, inclusiv din Crimeea și toate regiunile „anexate”, subliniază The Washington Post.
De la Bruxelles, unde are loc miercuri reuniunea Grupului consultativ de apărare a Ucrainei, format din 40 de țări (inclusiv unele care nu fac parte din Alianță) și începe apoi reuniunea miniștrilor Apărării din statele membre, secretarul general Jens Stoltenberg a transmis un mesaj similar. „Trebuie să sporim producția de muniție și arme pentru a asigura atât descurajarea adversarului și apărarea propriilor aliați, dar și pentru un sprijin pe termen lung acordat Ucrainei”, a spus Stoltenberg.
Acesta a adăugat că NATO e pregătită pentru orice scenariu și nu va anula exercițiul de descurajare nucleară programat pentru săptămâna viitoare, precizează AP.
„Discursul” nuclear
În SUA, într-un interviu pentru CNN, președintele Joe Biden a spus că nu crede că Vladimir Putin va folosi armament nuclear, dar chiar și invocarea arsenalului este iresponsabilă. Putin ar fi calculat în mod esențial greșit urmările deciziei de invadare a Ucrainei, a mai spus Biden, care a confirmat că Administrația sa e pregătită să „regândească” relația cu Arabia Saudită, după ce aceasta s-a înțeles cu Rusia pentru a reduce producția de petrol, ceea ce majorează prețurile, în beneficiul Moscovei.
SUA, Marea Britanie și Canada nu mai importă petrol din Rusia, dar liderii G7 nu au reușit să decidă la întâlnirea de marți și o plafonare a prețului plătit pentru petrolul rusesc, explică The Guardian - temerile Germaniei față de o posibilă reacție a Rusiei sunt prea mari. Între timp, notează Curs de guvernare, industria din România și-a redus consumul de gaze cu 63%. În UE, cererea totală de gaze a scăzut cu doar 7%.
Politico spune că „Putin pierde” și trece în revistă patru scenarii posibile după evenimentele din ultimele zile. Rusia ar putea recurge la:
- Terorizarea civililor ucraineni (bombardamentele nu doar ucid civili, dar distrug infrastructura energetică vitală înainte de venirea iernii);
- Sabotarea modului de trai al europenilor (Rusia nu ar ataca direct o țară occidentală, dar poate tăia cabluri și avaria conducte);
- Aplicarea unor strategii de a câștiga timp până ce, fie iarna îi vine în ajutor, fie Occidentul obosește să mai ajute Ucraina. Putin nu s-ar mai gândi la a câștiga în Ucraina, ci la a nu pierde.
- Amenințarea nucleară. Ar fi puțin probabil ca Putin să recurgă la arme nucleare (de orice tip), dar amenințarea constantă e menită să sperie populația din Ucraina și din țările care susțin Kievul.
Rusia are la dispoziție și alte instrumente de escaladare a conflictului, pe lângă amenințarea nucleară, explică și RFE/RL: sabotajul poate viza conducte, rețele de internet, sateliți sau rețele de transport. Reuters analizează arsenalul militar al Rusiei – care nu ar fi în măsură să susțină ritmul unor atacuri frecvente de intensitatea celui de luni.
Franța și Olanda în România. Și o evaluare Schengen
Țările NATO trebuie să își asigure și propria securitate, a amintit, marți, secretarul general al Alianței, în ziua în care Franța a anunțat că îşi va consolida prezenţa militară în România. Potrivit ministrului Forţelor Armate, Sébastien Lecornu, Franța va trimite în săptămânile următoare în România o companie „de vehicule blindate de infanterie” şi un escadron de tancuri Leclerc. Adevărul precizează că Franţa conduce grupul de luptă al NATO în România, care are în prezent 350 de soldaţi francezi, belgieni şi olandezi.
Președintele României a salutat anunțul într-o postare pe Twitter, precizează G4Media, iar Klaus Iohannis va merge, miercuri, la baza militară de la Cincu, din județul Brașov, împreună cu premierul Olandei, Mark Rutte.
Vizita lui Mark Rutte în România are loc cu două luni înainte de un vot decisiv în Consiliul UE pentru o eventuală aderare a României la Spațiul Schengen. Europa Liberă precizează că Olanda este ultimul stat care nu și-a precizat clar poziția față de dorința României de a adera la spațiul de liberă circulație. După cum a explicat ambasadorul Olandei, Roelof van Ees, pentru Europa Liberă, țara așteaptă încă o serie de evaluări, pentru a putea lua o decizie politică finală - Olanda va ține cont, pe lângă gradul de securizare a frontierelor, și de progresele Bucureștiului în domeniul Justiției și statului de drept.
Cu o zi înaintea vizitei lui Mark Rutte, scrie G4Media, România a cumpărat, cu 44 milioane euro, două nave de pompieri de la compania olandeză Damen. Tot aici despre mirosul greu de suportat din Popești-Leordeni și posibilele explicații pentru acesta.
Impozitul pe proprietate: + 50%
Impozitele pe proprietate cresc cu 50%, scrie Europa Liberă, care detaliază cele trei scenarii pe masa Coaliției, dar și fuga de răspundere a politicienilor.
Saga reintroducerii condicii de prezență pentru firmele care au sub zece angajați, în Europa Liberă și o veste proastă pentru fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu: universitățile din Franța îi cer să se retragă de la președinția Agenției Universitare a Francofoniei, după acuzațiile de plagiat, transmite Libertatea.
În fine, un exemplu de propagandă explicat de Hotnews.ro: Televiziunile rusești pun lovirea cu rachete a clădirilor de locuințe din Ucraina pe seama unei „curiozități tehnice”. Rusia ar lovi doar obiective strategice, cele civile ar fi distruse de apărarea antiaeriană a Ucrainei...
Alte subiecte:
- Camera Deputaților a aprobat interzicerea candidaturii la alegerile locale și parlamentare a persoanelor condamnate definitiv pentru infracțiuni săvârșită cu intenție, transmite Digi24.
- Încoronarea regelui Charles al III-lea va avea loc sâmbătă, 6 mai, la Westminster Abbey, a anunțat Palatul Buckingham citat de BBC.
- Actrița Angela Lansbury, cunoscută pentru seria „Murder, She Wrote”, a murit la vârsta de 96 de ani. Omagiul adus de The New York Times, AICI.
Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org sau pe pagina noastră de Facebook.
Toate cele bune,
Carmen
