Bun găsit,
Iată principalele știri:
- În atmosferă de Război Rece, SUA și Rusia s-au certat în Consiliul de Securitate al ONU. Moscova a transmis Washingtonului un răspuns în scris.
- În Austria a intrat în vigoare măsura vaccinării anti-Covid obligatorii. Populația are timp până la jumătatea lunii viitoare. Vor urma controale și sancțiuni.
- În România, coaliția de guvernare discută, marți, măsuri de oprire a creșterii prețurilor la alimente. PSD vrea plafonare. PNL: „Putem genera o penurie de alimente”.
„Rusia amenință securitatea globală” vs „SUA instigatoare”
Presa din SUA a primit confirmarea faptului că Rusia a transmis Washingtonului răspunsul în scris cu privire la „garanțiile de securitate” pe care le ceruse Moscova și care au fost transmise, tot în scris, săptămâna trecută, Moscovei.
Nu se cunoaște răspunsul Moscovei, iar despre mesajul de săptămâna trecută al Washingtonului nu se cunosc detaliile, ci mai degrabă liniile directoare: transparență și reciprocitate.
Ministrul român de Externe spune că mesajul SUA ar fi inclus „observaţiile, interesele şi aşteptările României”, după cum reiese din comunicatul cu privire la discuția avută de ministrul Bogdan Aurescu, luni, cu adjunctul secretarului de stat al SUA, Wendy Sherman. Aurescu „a exprimat satisfacția față de decizia SUA de a-și consolida prezența militară pe teritoriul României”.
Ce face România pentru securitatea din zonă, în articolul Europa Liberă despre mobilizarea rezerviștilor.
Ședința de luni a Consiliului de Securitate al ONU a fost una care a amintit de schimburile de replici agresive din timpul Războiului Rece, scrie The New York Times.
Americanii sprijiniți de aliații lor au acuzat Rusia că destabilizează securitatea globală prin amenințarea reprezentată de militarii aduși la granița cu Ucraina. Moscova răspunde că acuzațiile nu au legătură cu realitatea, sunt menite să inducă panică, să slăbească Rusia și să declanșeze un conflict.
Rusia ar fi dorit ca ședința să aibă loc cu ușile închise. China i s-a alăturat, votând împotriva unei sesiuni publice, în timp ce India, Gabon și Kenya s-au abținut, iar ceilalți zece membri au susținut menținerea reuniunii deschise.
În plan diplomatic urmează discuția telefonică de marți dintre secretarul de Stat Antony Blinken și ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Marea Britanie pregătește cadrul pentru sancțiuni extinse în cazul unei invadări a Ucrainei, transmite BBC, iar premierul Johnson se va afla, marți, la Kiev. Sprijinul Londrei vine și sub forma acordării sumei de 88 milioane de lire sterline pentru a ajuta Ucraina inclusiv cu obținerea independenței energetice față de Rusia.
SUA caută soluții energetice pentru Europa, iar șeicul Tamim bin Hamad al-Thani poate avea un rol important. Joe Biden a anunțat intenția de a acorda Qatarului statutul de „aliat major non-NATO al SUA”.
Qatarul este cel mai mare furnizor de gaz natural lichefiat din lume și ar putea direcționa livrări importante către Europa dacă conflictul Rusia - Ucraina ar întrerupe livrările de gaze rusești către continent, transmite Reuters.
Mai puțin clar, și deci cu potențial de îngrijorare în Europa, este posibilul rezultat al vizitei pe care o face, marți, la Moscova, premierul Ungariei, Viktor Orbán. The Guardian remarcă și contextul electoral – liderii celor șase partide care încearcă să îl învingă pe Orban la alegerile din aprilie au semnat o scrisoare în care descriu vizita la Moscova drept o trădare.
Rețeta Orbán - plafonarea prețurilor la alimente
Cel puțin deocamdată, politica externă a lui Viktor Orbán nu este tocmai modelul de urmat de clasa politică aflată la putere în România, dar propaganda naționalistă și măsurile populiste atât de intens promovate de premierul Ungariei în ultimii ani își găsesc ecou atât în discursul AUR, cât și în măsuri propuse de PSD-ul aflat la guvernare.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, propune plafonarea prețurilor la alimentele de bază, o măsură luată în ianuarie de guvernul Orban pentru șase alimente de bază.
Detaliile pentru România și măsura în sine ar urma să fie discutate, marți, în ședința Coaliției. Europa Liberă explică efectele unei astfel de decizii, ce a însemnat ea în Ungaria și de ce poate duce la o penurie de alimente.
Deși propunerea lui Marcel Ciolacu nu poate fi pe placul PNL, cel puțin ideologic, după cum spune purtătorul de cuvânt PNL, Ionuț Stroe, Adevărul remarcă o încercare de îndulcire a atacurilor dintre cele două partide.
Austria, vaccin obligatoriu
Într-o atmosferă tensionată, marți intră în vigoare în Austria vaccinarea obligatorie, scrie BBC, cea mai categorică măsură de prevenire a răspândirii virusului luată de un stat european. Decizia creează tensiuni și nemulțumiri profunde într-o țară în care 72% din populație este vaccinată cu schema completă.
Autoritățile din Austria vor începe verificările în rândul persoanelor peste 18 ani de la mijlocul lunii martie. Cei care refuză vaccinarea (fără a avea o justificare medicală acceptată de legislație) vor risca amenzi între 600 și 3.600 de euro.
O persoană intervievată de BBC în Austria explică de ce nu vrea să se vaccineze și adaugă că, oricum, vaccinarea nu te salvează de boală. Același argument transmis, luni, de senatorul PSD Robert Cazanciuc, care invocă riscul „să nu mai avem cu cine să strângem gunoiul de pe stradă”, dacă România introduce certificatul verde la locul de muncă, scrie G4Media.
„Dacă vreţi să mergem în Parlament cu certificatul verde la locul de muncă, acolo avem o bătălie între drepturi fundamentale, între dreptul la muncă şi dreptul la sănătate”, a explicat Cazanciuc.
Deși România a înregistrat aproape 200.000 de cazuri noi în ultima săptămână, Robert Cazanciuc spune la Profit.ro că „măsurile luate pentru combaterea pandemiei se văd deja”.
În Grecia, scrie Agerpres, angajaţii din domeniul sănătăţii publice care nu se vaccinează până la data de 31 martie vor fi concediaţi.
AUR, extremismul și reabilitarea mișcării legionare
Luni seara, la Antena 3, președintele de onoare al Alianței pentru Unirea Românilor, Călin Georgescu, a declarat, printre altele, că Zelea Codreanu și Ion Antonescu au făcut „și fapte bune”.
G4Media publică reacțiile lui Alexandru Florian, directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România, Maximilian Katz, directorul Centrului pentru monitorizarea și combaterea antisemitismului în România, și Alexandru Muraru, consilierul premierului pe probleme de xenofobie și antisemitism și deputat PNL de Iași. Printre acestea:
- „Cei care îi numesc pe Corneliu Zelea Codreanu și pe Ion Antonescu eroi se plasează, din punctul meu de vedere, de partea celor care promovează negaționismul, antisemitismul și naționalismul în forma lui cea mai crudă”;
- „Mistificare a istoriei și o încercare clară de eroizare a memoriei unor lideri fasciști din istoria recentă a României”;
- „Discursul delirant prolegionar, de preamărire a unor nume care au declanșat uciderea a sute de oameni nevinovați este de neacceptat pentru România anului 2022!”;
Alte subiecte:
- Boris Johnson prezintă scuze, dar refuză să demisioneze. Ancheta cu privire la petrecerile organizate în pandemie este în desfășurare.
- În România începe recensământul populaţiei şi al locuinţelor, scrie Digi 24.
- Azi intră în vigoare noile reduceri la facturile de curent și gaze. Hotnews prezintă principalele schimbări pentru populație și firme.
Dacă aveți sugestii sau propuneri de subiecte pe care să le abordăm la Europa Liberă ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.
Toate bune,
Carmen
