„Am văzut că alte țări europene au luat altfel de măsuri. Au plafonat prețul la alimentele de bază. Se pare că este mult mai bine”, a transmis Ciolacu.
Virgil Popescu, ministrul Energiei, afirma recent că ministerul de Finanțe este cel care ar trebui să comunice din partea Uniunii Europene dacă se poate adopta TVA zero la nivelul blocului comunitar și, implicit, la nivelul țării.
„Știu că se discută o directivă la nivelul miniștrilor de Finanțe ai Uniunii Europene prin care ar putea exista un viitor TVA zero pentru alimente. Ministrul de Finanțe, care este mult mai updatat la nivelul miniștrilor de Finanțe ai statelor membre ale Uniunii Europene, ar trebui să ne spună dacă se poate acest lucru sa nu se poate acest lucru. Eu sunt de acord cu orice schemă care ajută oamenii, din punctul nostru, al ministerului Energiei”, afirma Popescu.
Liberalii spun că nu s-a discutat în Coaliție. E dorința lui Ciolacu
Robert Sighiartău, fost secretar general al PNL, spune că marți, 1 februarie, vor fi discutate măsurile de oprire a creșterii prețurilor la alimente în cadrul Biroului Executiv al partidului.
„Vor fi dezbătute, vor fi analizate, trebuie să avem în vedere cum funcționează piața și să nu ajungem la raționalizarea unor alimente din această plafonare”, a punctat acesta.
Ionuț Stroe, purtător de cuvânt PNL, susține că afirmația lui Ciolacu nu reflectă decât o dorință personală a acestuia.
„Cred că toți ne dorim să ne fie mai bine, cu toții ne dorim prețuri mai mici, dar în același timp trebuie să rămânem cu picioarele pe pământ. Adică o astfel de idee, din punctul nostru de vedere, ține de anumite teorii politice și economice care nu sunt aplicabile într-o țară a Uniunii Europene, unde funcționează piața liberă, unde există o economie concurențială. Prin astfel de măsuri aplicate în mod abrupt am putea avea consecințe nefericite. Putem, de exemplu, afecta în mod imediat industria alimentară și, implicit, economia. Putem genera o penurie de alimente, putem avea magazine goale. Deciziile acestea pot afecta grav economia. Am avea, din păcate, efectul contrar intenției inițiale”, a explicat acesta.
Din punct de vedere ideologic, plafonarea prețurilor la alimente este incompatibilă cu politica PNL.
„PNL, știți foarte bine, este definit ca un partid al competenței economice, care ține foarte mult la principiul pieței libere, a unei economii concurențiale. Deci orice fel de sistem intervenționist în zona economică, din punctul nostru de vedere, nu își are loc”, a continuat Stroe.
Modelul Viktor Orban
Plafonarea prețurilor la alimente a fost adoptată recent de Guvernul Ungariei care, pe data de 12 ianuarie, a anunțat că va plafona prețul la șase alimente de bază din coșurile de cumpărături ale maghiarilor: zahăr, făină de grâu, ulei de floarea soarelui, pulpă de porc, piept de pui și lapte de vacă cu 2.8% grăsime.
Ca urmare, lanțul de magazine Lidl a anunțat că va limita vânzarea alimentelor de bază cu termen de garanție de lungă durată și cu prețurile plafonate de Guvernul lui Viktor Orban. Astfel, cumpărătorii pot achiziționa doar:
- Zece kilograme de zahăr.
- Zece kilograme de făină.
- Doisprezece litri de lapte UHT.
- Zece litri de ulei de floarea soarelui.
Cum s-au scumpit alimentele în ultimul an
Potrivit datelor publicate de Institutul Național pentru Statistică, inflația în România a ajuns în luna decembrie la 8.2%, după ce gazele s-au scumpit cu peste jumătate din prețul lor inițial, iar facturile la curent au crescut cu aproape 15%.
Alături de acestea, prețurile la alimente s-au majorat semnificativ în luna decembrie a anului trecut. Potrivit statisticilor, produsele alimentare costau cu 6.69% mai mult raportat cu aceeași lună a anului 2020.
Printre cele mai afectate produse au fost cele de morărit sau panificație, unde creșterea a fost de 9.36%, în timp ce legumele și conservele de legume s-au scumpit cu 10.14% față de decembrie 2020, iar fructele proaspete cu aproximativ 4.72%.
Scăderea TVA nu însemnă prețuri mai mici
Experții români sunt de părere că o raționalizare a produselor este posibilă și la noi în țară, în contextul în care, puși în fața unei plafonări a prețurilor, tot mai mulți comercianți sau vânzători ar putea refuza punerea pe piață a produselor afectate de o asemenea măsură.
Dragoș Cabat, analist economic, explică faptul că reducerea TVA-ului nu înseamnă neapărat prețuri mai mici.
„Micșorarea TVA-ului nu este o obligație pentru companiile care vând produse sau care le distribuie să-și micșoreze prețurile. Pur și simplu, taxa pe valoarea adăugată se reduce, să zicem, la 5% de la 19%, dar companiile pot lăsa același preț de vânzare, iar diferența să o bage în buzunar. Deci, practic, diferența pe care ar fi dat-o în TVA să o transforme în profit pentru companiile respective”, a declarat acesta pentru Europa Liberă.
De cealaltă parte, plafonarea prețurilor la alimentele de bază poate să determine multe companii să nu mai vândă produsele respective. Acest lucru, potrivit expertului, ar putea duce la o penurie de anumite produse pe care companiile producătoare ar putea decide să nu le mai aducă sau să le vândă.
Consultantul fiscal, Adrian Benta, atrage atenția că beneficiile ar putea fi resimțite în principiu de oamenii cu venituri medii.
„Cu siguranță, pentru cetățeanul de rând, măsura de plafonare a prețurilor la alimente este mai benefică pentru că știe cât de mult va plăti la prețul unui produs. La reducerea TVA-ului la alimente nu înseamnă neapărat că scade și prețul. Avem experiența perioadei anterioare când s-a redus prețul la diverse bunuri și servicii și nu s-a redus prețul la cumpărător”, a afirmat Benta.
Plafonarea prețurilor poate duce la penurie de alimente
Plafonarea prețurilor la alimente a fost, însă, testată cu succes în prea puține state, potrivit lui Cabat.
„În Franța, a fost un caz nefavorabil, ei au încercat timp de un an să plafoneze prețurile la alimente și nu au reușit, adică la acele produse s-a văzut penuria și s-a văzut că bunurile respective au fost exportate, adică sunt diverse măsuri pe care companiile le pot lua ca să evite aceste plafonări, sau chiar să reziste acestei intruziuni a statului în economie”, a relatat economistul.
„Partea negativă este, pe de-o parte, ca firmele să nu mai vrea să vândă produsele respective pur și simplu, să se ajungă în situația unei penurii și a cozilor și a raționalizării la anumite produse, ceea ce vedem în unele țări din jurul nostru și din lumea întreagă, cum ar fi în Ungaria sau țările din Asia și America de Sud, unde avem penurie de produse de la cele de petrol și benzină până la produsele alimentare”, a continuat acesta.
În al doilea rând, atât Benta cât și Cabat sunt de părere că plafonarea prețurilor s-ar bate cap în cap cu libera cerere și ofertă, fundamentul economiei de piață din România și Europa. Dragoș Cabat spune că intervenția statului în economie nu ar trebui să aibă loc decât în situații extreme pe un termen limitat de timp – în condiții de cataclisme naturale, de război și pe un termen cât mai scurt, atâta timp cât durează starea respectivă.
Mercurialul lui Ceaușescu
La noi în țară, Nicolae Ceaușescu s-a folosit în trecut de mercurial – o listă de prețuri maximale ale produselor comercializate pe piață – pentru a impune o valoare maximă a produselor vândute pe piață. Acest lucru a dus la exodul comercianților din piețe și adoptarea „prețurilor de speculă”. Consultantul Adrian Benta spune că perioada comunistă nu este cea bună comparație cu ce s-ar putea întâmpla astăzi dacă statul ar decide plafonarea prețurilor.
„Este posibilă o astfel de măsură, și anume să se limiteze rata maximă de profit, însă cu siguranță nu este cel mai bun exemplu, întrucât știm ce penurie de alimente a fost înainte de 1989”, a evidențiat acesta.
