Linkuri accesibilitate

Rezoluție privind Rusia | Parlamentul European cere eliberarea imediată a lui Navalnîi


Eurodeputații au cerut eliberarea imediată și necondiționată a liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi,
Eurodeputații au cerut eliberarea imediată și necondiționată a liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi,

Într-o rezoluție adoptată joi, deputații europeni au confirmat profunda lor îngrijorare față de prezența trupelor rusești la granița cu Ucraina și în Crimeea ocupată ilegal, atacul din Cehia și starea de sănătate a disidentului rus Alexei Navalnîi, subiecte care au Rusia în prim-plan.

Rezoluția a fost aprobată de eurodeputați cu 569 voturi pentru, 67 împotrivă și 46 abțineri.

În cazul în care mobilizarea de trupe militare s-ar solda cu invadarea Ucrainei, UE trebuie să clarifice consecințele unei astfel de încălcări a dreptului internațional și a normelor, au căzut de acord toți deputații europeni.

Un astfel de scenariu trebuie să aibă ca rezultat oprirea imediată a importurilor de petrol și gaze din Rusia din UE, excluderea Rusiei din sistemul de plăți SWIFT și înghețarea activelor și anularea vizelor pentru Europa a tuturor oligarhilor care au legătură cu autoritățile ruse, au decis eurodeputații.

Agresiunea rusă în Cehia și situația lui Navalnîi

Rezoluția deplânge, de asemenea, dezvăluirea conform căreia serviciile de informații rusești sunt responsabile de explozia unui depozit de arme în Vrbětice, Cehia, în 2014, în care au fost uciși doi cetățeni cehi.

Deputații își exprimă profunda solidaritate față de oamenii și autoritățile din Cehia, precum și sprijinul ferm acordat țării la nivel diplomatic, după expulzarea a 18 membri ai personalului ambasadei Rusiei în Cehia.

Parlamentul European își reiterează, de asemenea, apelul pentru eliberarea imediată și necondiționată a liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi, a cărui condamnare este motivată politic și contravine obligațiilor internaționale ale Rusiei privind drepturile omului.

Textul rezoluției amintește autorităților ruse și președintelui Putin personal că aceștia poartă întreaga responsabilitate pentru sănătatea și integritatea fizică a lui Alexei Navalnîi și că trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a-i proteja bunăstarea fizică și mentală.

Navalnîi a apărut joi în fața instanței în dosarul de defăimare înscenat de autoritățile ruse după ce a criticat un veteran din cel de Al Doilea Război Mondial. Navalnîi spusese că acesta că a umilit haina militară apărând într-un clip video de susținere electorală a lui Vladimir Putin.

La audierea de joi, Navalnîi a făcut o evaluare extrem de dură a președintelui Putin și a sistemului de justiție din Rusia. Rețeaua sa regională de investigații tocmai a anunțat că se va desființa după ce procurorii au declarat organizația care o coordonează, condusă de Navalnîi, ca „extremistă”.

În prima sa apariție de la ieșirea din greva foamei, Navalnîi a apărut pe un ecran de la ședința de judecată de joi, 29 aprilie, slab, tras la față, de nerecunoscut, dar extrem de ferm și virulent la adresa procurorilor care i-au instrumentat dosarul de defăimare. El a cerut inculparea procurorilor și aducerea lor în fața „justiției penale”.

Alexei Navalnîi în timpului audierii sale de instanță prin transmisiune video de la penitenciar
Alexei Navalnîi în timpului audierii sale de instanță prin transmisiune video de la penitenciar

„Sunteți cu toții trădători. Voi și împăratul gol aveți un plan pentru a pune mâna pe Rusia, iar rușii ar trebui transformați în sclavi. Bogăția lor va fi luată de la ei, vor fi privați de orice perspectivă, voi ați implementat acest plan”, a acuzat el, citat de CNN.

Extrem de slab, tras la față și ras în cap, Navalnîi l-a numit pe Putin „împăratul fără haine”, într-o parafrază după povestea „Hainele împăratului”, de Hans Christian Andersen, în care un copil rostește adevărul, singurul dintre supușii împăratului, strigând că „împăratul e gol”, timp în care supușii săi lingușitori îi lăudau hainele cele frumoase, dar inexistente.

Navalnîi a mai spus că sub conducerea lui Putin, Rusia continuă să se degradeze de la un an la altul.

Navalnîi a fost arestat pe 17 ianuarie, la revenirea din Germania, unde s-a tratat după ce a fost otrăvit în vara anului trecut cu Noviciok, o neurotoxină folosită de serviciile secrete sovietice în perioada Războiului Rece.

El a spus permanent că otrăvirea sa a fost comandată direct de președintele rus, Vladimir Putin. Kremlinul a negat orice rol în otrăvire.

În februarie, un tribunal de la Moscova a decis că, în timp ce se afla în Germania, Navalnîi a încălcat termenii eliberării condiționate, dintr-un caz mai vechi de așa-zisă delapidare în care a fost condamnat cu suspendare, dosar despre care a spus mereu că a fost instrumentat politic.

Navalnîi a ajuns internat în Germania după ce a fost preluat, în comă, la presiunile autorităților germane și ale cancelarului german Angela Merkel de a fi tratat în Germania, el aflându-se, din 8 august 2020, când a leșinat pe un aeroport din Siberia, internat într-un spital din Omsk.

Analizele făcute de mai multe laboratoare independente au arătat fără putință de tăgadă că a fost otrăvit cu Noviciok.

Medicul care l-a tratat la terapie intensivă, la spitalul de urgență din Omsk, mai exact șeful adjunct de la terapie intensivă, a murit subit. Serghei Maskimișin ar fi murit din cauza unui atac de cord. Avea 55 de ani.

La condamnarea sa pentru pedeapsa cu închisoare pe care o execută în prezent, judecătorii au convertit pedeapsa suspendată de 3 ani și jumătate în doi ani și jumătate de închisoare cu executare, pentru că restul de pedeapsă fusese deja executată.

Statele Unite și Uniunea Europeană au impus sancțiuni Rusiei în urma condamnării lui Navalnîi și pentru reprimarea violentă a manifestațiilor de susținere a sa.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG