Sute de oameni s-au adunat miercuri, 10 noiembrie, la Craiova pentru a-l conduce pe ultimul drum pe solistul Petrică Mîțu Stoian. Vindecat de Covid, acesta s-a programat în 5 noiembrie la Clinica Nera din Sasca, județul Caraș-Severin, pentru o serie de 15 ședințe de oxigen hiperbar, pentru recuperarea plămânilor afectați.
Impresarul său și prieten de șaisprezece ani, Doru Gusman, a declarat presei că l-a sfătuit să nu meargă la risc, știindu-se cardiac și cu alte afecțiuni. Starea sa s-a înrăutățit treptat după ședința de testare, a fost dus de urgență la spitalul din Oravița, apoi la Reșița unde a decedat.
Necropsia a arătat că decesul a survenit în urma unui stop cardio-respirator cu punct de plecare pulmonar. S-a constatat și o doză mare de anticoagulante în sânge.
Un comunicat de presă primit de la spitalul Nera descrie parcursul clinic al pacientului ca fiind bun, după doza-test cu o presiune de 2,5 atmosfere timp de 75 de minute:
„În cadrul consultației preliminare s-au constatat valori în limite normale ale parametrilor fiziologici pentru a urma o terapie cu oxigen hiperbaric. A urmat procedura de testare la presiune și oxigen...Seara a mers la masă, s-a plimbat...Spre dimineață medicul a fost chemat pentru hemoptizie”. Adică a scuipat sânge.
Un dosar de cercetare in rem pentru ucidere din culpă a fost deschis de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Reșița.
Pacientul adus la Timișoara este stabil
Un caz de pneumotorax grav la un pacient de 40 de ani a fost transferat de urgență marți, 9 noiembrie, de la Spitalul Județean Reșița la Spitalul Municipal Timișoara.
Bărbatul făcuse o primă ședință de oxigen hiperbaric la Clinica Nera și a simțit chiar în timpul terapiei o durere puternică în piept. Directorul spitalului din Reșița, Cosmin Librimir, a declarat presei că au avut cel puțin șapte cazuri dificile după terapiile cu oxigen și a folosit termenul de „barotraumă”. S-a luat decizia de a trimite pacientul la Timișoara pentru a-i salva viața.
Doctorul Daniel Malița, directorul Spitalului Municipal din Timișoara ne-a informat despre cazul pacientului cu pneumotorax:
„Miercuri, pacientul adus de la Reșița cu pneumotorax și pneumonie severă intră în operație. Acum este stabil, prin intervenție i se vor drena plămânii. Nu pot spune dacă starea sa este cauzată de tratamentul cu oxigen hiperbaric, nu este specialitatea mea”, a afirmat doctorul Malița pentru Europa Liberă.
Dr. Virgil Musta: „Pacienții merg după recomandări de pe Facebook”
Întregul context pandemic, cu dezinformarea permanentă și reticența unor categorii față de știința medicală, arată că nu doar pandemia reprezintă o criză. Societatea e tulburată și oamenii au tendința să nu se informeze complet, din surse corecte, nici despre terapiile alternative.
Întrebat de Europa Liberă dacă recomandă pacienților vindecați de Covid recuperarea cu oxigen hiperbaric, doctorul Virgil Musta, infecționist, șef de secție la Spitalul de boli infecțioase de la Timișoara, ne-a mărturisit că nu cunoaște în detaliu această terapie.
„Nu cred că e o șarlatanie, e o terapie veche, nu ar fi rezistat dacă nu era utilă. Dar e sigur că nu poate fi un panaceu universal, trebuie să existe contraindicații și prudență în aplicarea ei. În medicina modernă se lucrează în echipe, mai mulți specialiști își spun cuvântul, atunci pot fi evitate accidentele. Din păcate, oamenii merg după recomandări de pe Facebook și nu cunosc îndeajuns riscurile”.
Medicii specialiști în pneumologie pot să întâmpine situații de pneumotorax în timpul tratamentului clasic cu oxigen, când e nevoie de o saturație mare, de peste 90%. „Se sparg alveolele plămânului, aerul intră în pleură și atunci pacientul trebuie operat de urgență”, ne-a explicat doctorul Musta.
Clinicile hiperbare fug de presă
Am încercat să luăm legătura cu cele câteva clinici cunoscute în România pentru a cere informații necesare publicului, ca de exemplu unde se face specializarea în medicina hiperbară, contraindicațiile terapiei etc.
La Clinica Nera contactul cu directoarea Georgeta Vasile a fost amânat repetat pentru a fi în final declinat. Numărul de telefon obținut pentru a vorbi cu medicul psihiatru Matei Bogdan, care consemnează pe site-ul clinicii și „competențe în medicină hiperbară”, cel care i-a tratat pe cei doi pacienți, nu ne-a fost de mare folos.
Într-un târziu am primit un mesaj politicos pe WhatsApp că nu dorește să comenteze mai mult decât s-a explicat în comunicat.
Comunicatul încearcă să dezmintă câteva din afirmațiile apărute în spațiul public:
„Clinica Nera nu administrează medicația cronică a pacienților, acest lucru este în responsabilitatea pacienților și aparținătorilor. Tratamentul cu oxigen hiperbar, mai ales în dozele mici de testare a toleranței, nu poate crește valoarea INR (anticoagularea sângelui). Eventualele barotraume ce pot fi posibil atribuite expunerii mediului hiperbar apar obligatoriu în timpul sau imediat după încheierea ședinței”.
La clinica Hiperbar din Cluj, ale cărei filiale din Brașov și Ocna Mureș nu mai sunt în funcțiune, ne-a fost indicat numărul de telefon al managerului. Acesta a refuzat să discute cu reporterii Europa Liberă despre acest subiect.
Clinica de Medicină Hiperbară din Târgu Mureș a fost și mai reticentă. O doamnă doctor care a refuzat să își decline identitatea ne-a admonestat că nu am sunat acum două luni și a refuzat să răspundă la orice întrebare, iar la Constanța până și numele conducătorului clinicii, nerelevat pe site, a devenit un secret bine păzit.
La Hiperbar București am fost tratați cu agresivitate. „Directorul nostru general e plecat în străinătate. Iar cu medicii nu puteți vorbi fiindcă nu aveți cum să știți ce întrebări să puneți dacă nu sunteți medic”, ne-a lămurit operatoarea la telefon, adăugând că știe de ce am sunat și că la București „se face terapie cu presiune ușoară de 50 bari, spre deosebire de alte clinici, ca Nera de exemplu, unde terapia se face la presiune de 100 bari”.
