Linkuri accesibilitate

Moartea unui artist | Riscurile tratamentului post-Covid cu oxigen hiperbaric


În luna aprilie 2021, Ministerul Sănătății a aprobat Protocolul de Medicină Fizică și de Reabilitare post-COVID, în care nu au inclus oxidenoterapia hiperbară în protocolul de tratament

Decesul interpretului de muzică populară Petrică Mîțu Stoian după o ședință de tratament hiperbar a adus în discuție publică terapiile alternative post-Covid. Un al doilea pacient cu pneumotorax după un tratament similar a ridicat alte semne de întrebare. Clinicile ezită să răspundă.

Sute de oameni s-au adunat miercuri, 10 noiembrie, la Craiova pentru a-l conduce pe ultimul drum pe solistul Petrică Mîțu Stoian. Vindecat de Covid, acesta s-a programat în 5 noiembrie la Clinica Nera din Sasca, județul Caraș-Severin, pentru o serie de 15 ședințe de oxigen hiperbar, pentru recuperarea plămânilor afectați.

Impresarul său și prieten de șaisprezece ani, Doru Gusman, a declarat presei că l-a sfătuit să nu meargă la risc, știindu-se cardiac și cu alte afecțiuni. Starea sa s-a înrăutățit treptat după ședința de testare, a fost dus de urgență la spitalul din Oravița, apoi la Reșița unde a decedat.

Solistul de muzică populară Petrică Mîțu Stoian decedat în urma unor tratamente post-Covid
Solistul de muzică populară Petrică Mîțu Stoian decedat în urma unor tratamente post-Covid

Necropsia a arătat că decesul a survenit în urma unui stop cardio-respirator cu punct de plecare pulmonar. S-a constatat și o doză mare de anticoagulante în sânge.

Un comunicat de presă primit de la spitalul Nera descrie parcursul clinic al pacientului ca fiind bun, după doza-test cu o presiune de 2,5 atmosfere timp de 75 de minute:

„În cadrul consultației preliminare s-au constatat valori în limite normale ale parametrilor fiziologici pentru a urma o terapie cu oxigen hiperbaric. A urmat procedura de testare la presiune și oxigen...Seara a mers la masă, s-a plimbat...Spre dimineață medicul a fost chemat pentru hemoptizie”. Adică a scuipat sânge.

Sute de oameni au participat la Craiova in 10 noiembrie la înmormântarea interpretului de muzică populară Petrică Mîțu Stoian.
Sute de oameni au participat la Craiova in 10 noiembrie la înmormântarea interpretului de muzică populară Petrică Mîțu Stoian.

Un dosar de cercetare in rem pentru ucidere din culpă a fost deschis de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Reșița.

Pacientul adus la Timișoara este stabil

Un caz de pneumotorax grav la un pacient de 40 de ani a fost transferat de urgență marți, 9 noiembrie, de la Spitalul Județean Reșița la Spitalul Municipal Timișoara.

Bărbatul făcuse o primă ședință de oxigen hiperbaric la Clinica Nera și a simțit chiar în timpul terapiei o durere puternică în piept. Directorul spitalului din Reșița, Cosmin Librimir, a declarat presei că au avut cel puțin șapte cazuri dificile după terapiile cu oxigen și a folosit termenul de „barotraumă”. S-a luat decizia de a trimite pacientul la Timișoara pentru a-i salva viața.

Doctorul Daniel Malița, directorul Spitalului Municipal din Timișoara ne-a informat despre cazul pacientului cu pneumotorax:

„Miercuri, pacientul adus de la Reșița cu pneumotorax și pneumonie severă intră în operație. Acum este stabil, prin intervenție i se vor drena plămânii. Nu pot spune dacă starea sa este cauzată de tratamentul cu oxigen hiperbaric, nu este specialitatea mea”, a afirmat doctorul Malița pentru Europa Liberă.

Dr. Virgil Musta: „Pacienții merg după recomandări de pe Facebook”

Întregul context pandemic, cu dezinformarea permanentă și reticența unor categorii față de știința medicală, arată că nu doar pandemia reprezintă o criză. Societatea e tulburată și oamenii au tendința să nu se informeze complet, din surse corecte, nici despre terapiile alternative.

Întrebat de Europa Liberă dacă recomandă pacienților vindecați de Covid recuperarea cu oxigen hiperbaric, doctorul Virgil Musta, infecționist, șef de secție la Spitalul de boli infecțioase de la Timișoara, ne-a mărturisit că nu cunoaște în detaliu această terapie.

Așa arată plămânul în cazul diagnosticului de pneumotorax
Așa arată plămânul în cazul diagnosticului de pneumotorax

„Nu cred că e o șarlatanie, e o terapie veche, nu ar fi rezistat dacă nu era utilă. Dar e sigur că nu poate fi un panaceu universal, trebuie să existe contraindicații și prudență în aplicarea ei. În medicina modernă se lucrează în echipe, mai mulți specialiști își spun cuvântul, atunci pot fi evitate accidentele. Din păcate, oamenii merg după recomandări de pe Facebook și nu cunosc îndeajuns riscurile”.

Medicii specialiști în pneumologie pot să întâmpine situații de pneumotorax în timpul tratamentului clasic cu oxigen, când e nevoie de o saturație mare, de peste 90%. „Se sparg alveolele plămânului, aerul intră în pleură și atunci pacientul trebuie operat de urgență”, ne-a explicat doctorul Musta.

Clinicile hiperbare fug de presă

Am încercat să luăm legătura cu cele câteva clinici cunoscute în România pentru a cere informații necesare publicului, ca de exemplu unde se face specializarea în medicina hiperbară, contraindicațiile terapiei etc.

La Clinica Nera contactul cu directoarea Georgeta Vasile a fost amânat repetat pentru a fi în final declinat. Numărul de telefon obținut pentru a vorbi cu medicul psihiatru Matei Bogdan, care consemnează pe site-ul clinicii și „competențe în medicină hiperbară”, cel care i-a tratat pe cei doi pacienți, nu ne-a fost de mare folos.

Într-un târziu am primit un mesaj politicos pe WhatsApp că nu dorește să comenteze mai mult decât s-a explicat în comunicat.

Comunicatul încearcă să dezmintă câteva din afirmațiile apărute în spațiul public:

„Clinica Nera nu administrează medicația cronică a pacienților, acest lucru este în responsabilitatea pacienților și aparținătorilor. Tratamentul cu oxigen hiperbar, mai ales în dozele mici de testare a toleranței, nu poate crește valoarea INR (anticoagularea sângelui). Eventualele barotraume ce pot fi posibil atribuite expunerii mediului hiperbar apar obligatoriu în timpul sau imediat după încheierea ședinței”.

Clinica Nera din Sasca, județul Caraș-Severin
Clinica Nera din Sasca, județul Caraș-Severin

La clinica Hiperbar din Cluj, ale cărei filiale din Brașov și Ocna Mureș nu mai sunt în funcțiune, ne-a fost indicat numărul de telefon al managerului. Acesta a refuzat să discute cu reporterii Europa Liberă despre acest subiect.

Clinica de Medicină Hiperbară din Târgu Mureș a fost și mai reticentă. O doamnă doctor care a refuzat să își decline identitatea ne-a admonestat că nu am sunat acum două luni și a refuzat să răspundă la orice întrebare, iar la Constanța până și numele conducătorului clinicii, nerelevat pe site, a devenit un secret bine păzit.

La Hiperbar București am fost tratați cu agresivitate. „Directorul nostru general e plecat în străinătate. Iar cu medicii nu puteți vorbi fiindcă nu aveți cum să știți ce întrebări să puneți dacă nu sunteți medic”, ne-a lămurit operatoarea la telefon, adăugând că știe de ce am sunat și că la București „se face terapie cu presiune ușoară de 50 bari, spre deosebire de alte clinici, ca Nera de exemplu, unde terapia se face la presiune de 100 bari”.

Medicina hiperbarică este un domeniu alternativ aprobat în România de Ministerul Sănătății. Specializări academice nu există la noi pentru aceste terapii.
Terapiile cu oxigen au fost introduse în anii '70 în Europa și SUA pentru recuperare după infecții ale căilor respiratorii, boli oncologice, disfuncții neurologice etc.
Primul studiu științific a fost publicat în 1931 de Otto Varburg, laureat al premiului Nobel.
Specialiștii descriu astfel procedura:
„Pacientul intră într-un spațiu închis – numit cameră hiperbară sau barocameră – unde presiunea crește ca și cum te-ai afla la adâncimi mari sub nivelul mării, ajungând de la 15 până la 20 de metri sub apă. După presurizare, pacientului i se administrează, prin mască, oxigen pur. Presiunea atmosferică la care se ajunge în barocameră și seriile de oxigen diferă de la o afecțiune la alta. De fapt, în acest lucru constă pregătirea medicului – în a ști ce presiune, câte doze de oxigen și de câte ședințe de terapie cu oxigen hiperbaric are nevoie un pacient pentru a ajunge la efectele dorite”.
Printre recomandările OMS pentru recuperarea post-Covid nu este menționat și tratamentul cu oxigen hiperbaric. Nici Ministerul Sănătății nu a aprobat o astfel de procedură pentru tratamentul de recuperare a pacienților după ce au fost infectați cu Covid.
  • 16x9 Image

    Brîndușa Armanca

    BRÎNDUŞA ARMANCA PhD este jurnalistă şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. A publicat mai multe volume de media și istorie literară. Filmele de televiziune i-au fost recompensate cu numeroase premii internaţionale şi naţionale, iar activitatea culturală cu  Distincția culturală a Academiei Române și cu o înaltă distincție din partea ministrului culturii al Ungariei pentru diplomație culturală. Este membră a unor prestigioase organizații civile și de media.

Ce spune primarul din Bolintin Vale despre conflictele din localitate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:20 0:00
XS
SM
MD
LG