Mandatul lui Bogdan Chirițoiu se termină în martie anul viitor, dar funcția a fost mereu râvnită de PSD. Anul trecut, în aprilie, PSD a propus un amendament la legea concurenței prin care președintele Consiliului Concurenței "trebuie să fi îndeplinit funcții de conducere cu largi responsabilități pentru o perioadă de cel puțin 15 ani, în care a făcut dovada înaltei sale competențe profesionale și manageriale”. Chirițoiu, care se afla la al doilea mandat, nu îndeplinea condiția vechimii.
Raportul prezentat marți de comisia specială condusă de senatorul PSD Daniel Zamfir concluzionează că „ROBOR a fost manipulat, calcularea lui pe baza unor cotaţii s-a dovedit a nu fi una transparentă, ci una aranjată”
”Comisia economică a propus încă de pe 20 martie (de la prezentarea raportului parţial) fie să se decupleze ROBOR de la calculul dobânzilor creditelor în lei, fie să se schimbe modalitatea de calcul a acestui indice. Preşedintele Consiliului Concurenţei a acţionat împotriva legii, cu rea-credinţă şi a determinat inchiderea acestei investigaţii nesancţionând băncile deşi avea numeroase elemente care să îl ducă la faptul că ROBOR a fost manipulat”, a declarat Daniel Zamfir, marți, la Parlament.
Raportul se referă însă la fapte din 2008, când a fost criza financiară și a existat o suspiciune că băncile s-au coalizat să crească Roborul, dar a intervenit BNR și l-a plafonat. Nu are legătură cu ceea ce a fost în 2018, a declarat pentru Europa Liberă Bogdan Chirițoiu, care susține că miza raportului este să ”provoace scandal ca să se acopere lipsa de rezultate. Au fost mai multe inițiative în domeniul bancar care nu au dus la rezultate practice”
”În 2008 era un context foarte special legat de criza financiară, iar impactul Robor-ului era mult mai mic decât e acum, pentru că din 2010 ratele la creditele în lei se calculează în funcție de Robor. Anul trecut acuzațiile au fost că băncile fac între ele tranzacții la dobânzi mici, dar cotează Roborul la 3 luni peste tranzacțiile respective. Or, în 2008 era exact invers, băncile se împrumutau foarte scump între ele, în timp ce cotațiile Robor erau substanțial sub dobânzile din piață. Raționamentul lui Daniel Zamfir e foarte complicat, ceva de genul BNR a intervenit în 2008 ca să țină Robor -ul jos, iar asta ar da credibilitate afirmației că a intervenit și în 2018 ca să-l țină sus. Și în același timp, Consiliul nu a identificat în 2008 cartelul băncilor, deși dacă BNR a intervenit în 2008 ideea de cartel nu avea sens. Sunt multe contradicții logice în discursul pe care îl au”, concluzionează Chirițoiu.
Demiterea lui Bogdan Chirițoiu nu este însă simplă, pentru că atât legislația europeană, cât și cea națională prevăd independența Consiliului Concurenței, iar revocarea acestuia din funcție depinde doar de șeful statului.
”Numai instanțele sunt cele care verifică legalitatea deciziilor Consiliului, iar noi avem performanțe bune în instanțe, 90-95% din cazurile noastre sunt confirmate de instanțe. Demiterea cuiva din conducere, deci și a mea, se face doar dacă ai condamnare penală sau dacă ai o încălcare gravă a legii concurenței. Nu am nici condamnare penală și nimeni nu a spus că aș fi încălcat grav legea concurenței. Plus că nu am decis singur, cinci membri din conducere au constatat că raportul din 2008 e corect și nu a existat un cartel al băncilor”, declară Bogdan Chițoiu pentru Europa Liberă.
Răspunsul Consiliului Concurenței
Consilliul concurenței a trimis un punct de vedere Comisiei conduse de senatorul Daniel Zamfir în care afirmă că raportul ”conţine numeroase inexactităţi, iar multe informații sunt scoase din context sau prezentate eronat".
Consiliul susține că s-a consultat cu Comisia Europeană care investiga în 2008 astfel de practici anticoncurențiale la nivel comunitar și nici Consiliul, nici Comisia Europeană nu au găsit genul acesta de dovezi în România şi, ca urmare, amenda forului comunitar a fost doar pentru faptele anticoncurenţiale din Marea Britanie.
"Datele din aceste documente, însă, nu au nicio legătură cu situaţia din prezent de pe piaţa bancară, având în vedere faptul că, în perioada investigată de Consiliul Concurenţei, aproximativ 4,5% din creditele acordate de bănci aveau dobânzile calculate în funcţie de ROBOR, iar cotaţia indicelui era sub nivelul tranzacţiilor de pe piaţa interbancară. Abia în 2010 a fost introdusă obligaţia ca dobânzile la împrumuturile în lei să se calculeze pe baza indicelui ROBOR", mai precizează ConsiliulConcurenței.
Potrivit acesteia, "în acest fel, au fost generate discuţii lipsite de fundament şi consistenţă, în detrimentul unor eforturi autentice de identificare a unor soluţii reale pentru problemele actuale cu care se confruntă consumatorii români".
