Linkuri accesibilitate

Proiectul „România Educată”: trei mari „noutăți” și controversele lor


În așteptarea rezultatelor de la Bacalaureat.

Lansat la apă după cinci ani, pincipalul proiect al președintelui Klaus Iohannis, „România educată”, începe să se creioneze. Deocamdată, se mai discută pe marginea formulelor propuse, mai mult sau mai puțin novatoare, și nici nu a fost avansat un termen până la care se va transforma într-o lege.

Documentul introduce o serie de noutăți, reșapează idei din defuncta lege a educației a lui Daniel Funeriu sau din altele, fixează obiective, care însă rămân la stadiul declarativ, dar, mai ales, ridică multe întrebări din cauza caracterului general al unor prevederi, exact în zone-cheie, cum ar fi intrarea la liceu și Bacalaureatul. În lipsa unui document mai coerent, ceea ce s-a prezentat poate fi considerat o „schiță”, spune fostul ministru al Educației, Mircea Miclea.

1. Examenul de admitere la liceu, o idee reșapată

Învățământul liceal va fi organizat pe trei „rute”: teoretic, vocațional și profesional, ceea ce, într-o măsură, există și în momentul de față. De fapt, dispar colegiile tehnologice, care vor fi comasate cu școlile profesionale.

Noutate ar putea fi considerată introducerea examenului de admitere la liceele unde numărul de candidați depășește numărul de locuri și care vor să organizeze examen. Este vorba, evident, de liceele teoretice bune, acelea la care concurența este mare și notele de intrare ridicate. Respectivele licee au libertatea să organizeze examenele și să stabilească dificultatea subiectelor.

Ideea nu este însă nouă, deși este prezentată ca atare. Discuția pe această temă s-a purtat și în 2010, dar și în 2011 la legea lui Daniel Funeriu. Examenul de admitere la liceu, figura, într-o formă mai elaborată decât în actualul document, în art. 65 din legea educației trimisă parlamentului în 2010 și în art. 76 din Legea lui Funeriu. Mai târziu, în 2019, liberalii au depus la parlament un proiect de lege care introducea examenul de admitere la liceu., dar Ecaterina Andronescu, ministru al Educației, s-a opus și, oricum, proiectul nu ar fi avut șanse, PSD fiind majoritar.

În cazul în care numărul de candidaţi este mai mare decât numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ, admiterea se face luând în calcul în proporţie de 70% portofoliul educaţional al elevului, media de absolvire a învăţământului obligatoriu, precum şi media la probele de la evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a VIII-a şi în proporţie de 30% nota obţinută la proba de admitere stabilită de unitatea de învăţământ”. (art 76 din Legea 1/2011)

În documentul „România Curată” nu se dau însă detalii despre cum ar urma să arate acest examen de admitere, fiind vorba de o prezentare generală.

Ceea ce se știe este că Evaluarea Națională rămâne, dar nu e clar ce se va întâmpla, de exemplu, cu elevii care nu reușesc să ia examenul de admitere la un liceu, dar obțin totuși note mari: vor mai susține sau nu Evaluarea Națională. Și dacă da, înseamnă că va fi o categorie de elevi, cei mai buni, care vor susține două rânduri de examene: cel de admitere la liceu și Evaluarea Națională.

O altă întrebare fără răspuns este dacă nota la Evaluarea Națională va mai conta, în cazul în care elevul a luat deja examenul de admitere la liceu. Surse apropiate experților care au lucrat la redactarea documentului au spus pentru Europa Liberă că s-au ridicat aceste chestiuni, dar că nu s-a ajuns la o concluzie, urmând ca aceste aspecte să fie lămurite când se va redacta legea.

2. Bacalauretul unic în loc de diferențiat

Documentul „România Educată” prezintă ca noutate introducerea Bacalaureatului unic, ceea ce, de fapt, a mai existat în România. Marea problemă este însă că profilurile liceelor, botezate acum „rute”, sunt de trei tipuri (teoretic, vocațional și profesional), ceea ce înseamnă că materiile și gradul lor de dificultate sunt diferite. În momentul de față, Bacalaureatul este diferențiat pe profilele real, uman și tehnologic.

E doar o schiță, cred că nici lor nu le clar. De aceea sunt confuzii, reșapează idei vechi pe care le prezintă ca pe o noutate. E doar o schiță, indiferent de numărul de pagini. Sper să se vină cu un document mai serios.
Mircea Miclea

Care este rostul introducerii Bacalaureatului unic în aceste condiții și care vor fi consecințele, l-am întrebat pe fostul ministru al Educației, profesorul Mircea Miclea.

„​Faci trei linii distincte de liceu, te chinui patru ani de zile ca elevii aceia să învețe materii în funcție de profiluri și după aceea îi pui să dea exact același examen. Este o chestiune aberantă. De ce diferențiezi liceul dacă examenul este identic? Efectul va fi că se va reduce masiv interesul pentru învățare, liceeni se vor uita, indiferent de ce profil au, doar la bibliografia de Bacalaureat și atât. Va fi o deteriorare a învățării printr-o astfel de uniformizare a Bacalaureatului. În străinătate e invers, Bacalaureat diferențiat, mult mai diferențiat decât e acum la noi”.

Scade ștacheta sau se măresc inegalitățile?

O altă problemă este aceea a prăpastiei dintre nivelul unui liceu teoretic (în special de elită) și colegiile tehnologice sau școlile profesionale. Această realitate este dovedită de ani buni de mediile de intrare la aceste colegii/școli profesionale, precum și de notele de la Bacalaureat. Întrebarea care se pune, la care însă nu a putut răspunde nici consiliera prezidențială Ligia Deca, este dacă o consecință nu va fi coborârea ștachetei Bacalaureatului.

Din punctul de vedere al Ralucăi Alexandrescu, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice din Universitatea București, este o mare întrebare de ce în loc să se meargă și mai mult pe Bacalaureatul diferențiat, cum este în multe țări occidentale, de exemplu, Franța, se adoptă această formulă. În mod evident, acest Bacalaureat unic generează îngrijorare față de păstrarea egalității de șanse, dar și în legătură cu scăderea ștachetei.

„​Din puținele informații puse la dispoziție, deducem că va fi un Bacalaureat care nu mai testează specializarea fiecărui absolvent, ci pur și simplu nivelul de cunoștințe minime. Or, aici e clar că discrepanța istorică, și nu mă refer doar la ultimii 30 de ani, dintre liceele industriale, botezate apoi colegii tehnice, și liceele teoretice, a fost întotdeauna mare, ca să nu mai vorbim de discrepanța dintre urban și rural. Deci există o îngrijorare justificată cu privire la egalitatea de șanse pe care acest Bacalaureat unic o păstrează și, pe de altă parte, față de scăderea standardelor. Deci, din mai multe puncte de vedere lucrurile nu se prezintă foarte încurajator”.

Elevi privesc listele cu rezultatele examenelor de la Evaluarea Națională 2021
Elevi privesc listele cu rezultatele examenelor de la Evaluarea Națională 2021

Altă noutate" veche: postlicealele

Se înființează așa-numitele colegii universitare, în cadrul universităților, la care elevii ar putea fi admiși fără să susțină Bacalaureatul. În fond, este vorba de școlile postliceale existente și acum, sau, așa cum a explicat Ligia Deca de „acele secții de subingineri înainte de 1989”.

De altfel, chiar ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, admite că nu este vorba de o noutate și că există deja 18 astfel de colegii.

Nu a apărut de anul ăsta în România educată, există 18 colegii de învățământ terțiar nonuniversitar acreditate de ARACIP într-un număr de 16 universități, dintre care 10 universități de stat și 6 universități private. Pentru colegiile care funcționează în cadrul învățământului de stat, anul trecut, în 2020, Ministerul Educației a aprobat 22 de clase cu 616 elevi. Deci elevi, nu studenți. Titulatura acestor instituții este: colegii terțiare nonuniversitare din cadrul universităților, înscrise în rețeaua de învățământ preuniversitar”, a spus Sorin Câmpeanu într-un interviu pentru eduped.ro.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri seară finalizarea consultărilor pe tema proiectului și că acesta are susținerea Coaliției de guvernare. Săptămâna viitoare, „România educată” ar urma să fie asumat de guvern, printr-un Memorandum. „Un grup de lucru transpartinic va începe construcția cadrului legislativ pentru implementarea proiectului", a spus Klaus Iohannis.
Problema oxigenului medical, rezolvată de studenții din Kabul
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:10 0:00
XS
SM
MD
LG