Linkuri accesibilitate

România la Oscar 2021. Antoaneta Opriș: Tragedia de la Colectiv a făcut o schimbare pe care Revoluția din '89 nu a făcut-o


Tragedia de la Colectiv a scos la suprafață corupția din sistemul medical.
Tragedia de la Colectiv a scos la suprafață corupția din sistemul medical.

Antoaneta Opriș, co-autor și scenarist al documentarului Colectiv, vorbește într-un interviu pentru Europa Liberă despre primul film românesc nominalizat de două ori la cea de-a 93-a ediție a premiilor Oscar, despre primul an de după tragedia de la Colectiv și despre zecile de ore de filmare.

Duminică noapte, atunci când are loc Gala Premiilor Oscar, Antoaneta va trăi de acasă cele mai mari emoții cu gândul alături de echipa plecată în SUA. Din cauza restricțiilor și a pandemiei, numai patru dintre membrii echipei vor fi pe covorul roșu.

UPDATE Documentarul Colectiv nu a obținut duminică nicio statuetă la premiile Oscar 2021

Oscar 2021 lista completă a premiilor:

Cel mai bun film: „Nomadland” - câştigător, „The Father”, „Judas and the Black Messiah”, „Mank”, „Minari”, „Promising Young Woman”, „Sound of Metal”, „The Trial of the Chicago 7”

Cel mai bun regizor: Chloé Zhao („Nomadland”) - câştigătoare, Thomas Vinterberg („Another Round”), David Fincher („Mank”), Lee Isaac Chung („Minari”), Emerald Fennell („Promising Young Woman”)

Cea mai bună actriţă: Frances McDormand („Nomadland”) - câştigătoare, Viola Davis („Ma Rainey’s Black Bottom”), Andra Day („The United States v. Billie Holiday”), Vanessa Kirby („Pieces of a Woman”), Carey Mulligan („Promising Young Woman”)

Cel mai bun actor: Anthony Hopkins (“The Father”) - câştigător, Riz Ahmed („Sound of Metal”), Chadwick Boseman („Ma Rainey’s Black Bottom”), Gary Oldman („Mank”), Steven Yeun („Minari”)

Cea mai bună actriţă în rol secundar: Youn Yuh-jung („Minari”) - câştigătoare, Maria Bakalova („Borat Subsequent Moviefilm”), Glenn Close („Hillbilly Elegy”), Olivia Colman („The Father”), Amanda Seyfried („Mank”)

Cel mai bun actor în rol secundar: Daniel Kaluuya („Judas and the Black Messiah”) - câştigător, Sacha Baron Cohen („The Trial of the Chicago 7”), Leslie Odom Jr. („One Night in Miami”), Paul Raci („Sound of Metal”), Lakeith Stanfield („Judas and the Black Messiah”)

Cel mai bun scenariu original: „Promising Young Woman” - Emerald Fennell - câştigător, „Judas and the Black Messiah” - Will Berson, Shaka King, Keith Lucas, Kenneth Lucas, „Minari” - Lee Isaac Chung, „Sound of Metal” - Abraham Marder, Darius Marder, Derek Cianfrance, „The Trial of the Chicago 7” - Aaron Sorkin

Cel mai bun scenariu adaptat: „The Father” - Christopher Hampton, Florian Zeller - câştigător; „Borat Subsequent Moviefilm” - Peter Baynham, Sacha Baron Cohen, Jena Friedman, Anthony Hines, Lee Kern, Dan Mazer, Nina Pedrad, Erica Rivinoja, Dan Swimer; „Nomadland” - Chloé Zhao, „One Night in Miami” - Kemp Powers; „The White Tiger” - Ramin Bahrani

Cel mai bun lungmetraj internaţional: „Another Round” (Danemarca) - câştigător, „Better Days” (Hong Kong), „colectiv” (România), „The Man Who Sold His Skin” (Tunisia), „Quo Vadis, Aida?”(Bosnia şi Herţegovina)

Cel mai bun lungmetraj de animaţie: „Soul” (Pixar) - câştigător, „Onward” (Pixar), „Over the Moon” (Netflix), „Shaun the Sheep Movie: Farmageddon” (Netflix), „Wolfwalkers” (Apple TV Plus/GKIDS)

Cel mai bun lungmetraj documentar: „My Octopus Teacher” - câştigător, „colectiv”, „Crip Camp”, „The Mole Agent”, “Time”

Cea mai bună imagine: „Mank”, Erik Messerschmidt - câştigător; „Judas and the Black Messiah”, Sean Bobbitt; „News of the World”, Dariusz Wolski; „Nomadland”, Joshua James Richards; „The Trial of the Chicago 7”, Phedon Papamichael

Cel mai bun montaj: „Sound of Metal”, Mikkel E.G. Nielsen - câştigător; „The Father”, Yorgos Lamprinos; „Nomadland”, Chloé Zhao; „Promising Young Woman”, Frédéric Thoraval; „The Trial of the Chicago 7”, Alan Baumgarten

Cel mai bun sunet: „Sound of Metal” - câştigător, „Greyhound”, „Mank”, „News of the World”, „Soul”

Cele mai bune efecte vizuale: „Tenet” - câştigător, „Love and Monsters”, „The Midnight Sky”, „Mulan”, „The One and Only Ivan”

Machiaj şi coafură: „Ma Rainey’s Black Bottom” - câştigător, „Emma”, „Hillbilly Elegy”, „Mank”, „Pinocchio”

Cele mai bune costume: „Ma Rainey’s Black Bottom” (Ann Roth) - câştigător, „Emma”, „Mank”, „Mulan”, „Pinocchio”

Cântec original: „Fight for You” (“Judas and the Black Messiah”, interpretat de H.E.R.) - câştigător, „Hear My Voice” („The Trial of the Chicago 7”), „Húsavík” („Eurovision Song Contest”), „Io Si (Seen)” (“The Life Ahead”), „Speak Now” („One Night in Miami”)

Cea mai bună coloană sonoră: „Soul” - Trent Reznor, Atticus Ross & Jon Batiste - câştigător, „Mank” - Trent Reznor & Atticus Ross, „Da 5 Bloods” - Terence Blanchard, „Minari” - Emile Mosseri, „News of the World” - James Newton Howard

Design de producţie: „Mank” - câştigător, „The Father”, „Ma Rainey’s Black Bottom”, „News of the World”, “Tenet”

Cel mai bun scurtmetraj live-action: „Two Distant Strangers” - câştigător, „Feeling Through”, „The Letter Room”, „The Present”, „White Eye”

Cel mai bun scurtmetraj de animaţie: „If Anything Happens I Love You” (Netflix) - câştigător, „Burrow” (Disney Plus/Pixar), „Genius Loci” (Kazak Productions), „Opera” (Beasts & Natives Alike), „Yes-People” (CAOZ hf. Hólamói)

Cel mai bun scurtmetraj documentar: „Colette” - câştigător, „A Concerto Is a Conversation”, „Do Not Split”, „Hunger Ward”, „A Love Song for Latasha”.

*********

Nici prin cap nu mi-a trecut că vom ajunge într-un astfel de moment - fie că e Oscar sau altceva. Oscarul e o bucată din cariera filmului care s-a întâmplat fără ca noi în faza de documentare, sau de producție sau de postproducție, să fi putut influența ceva, deci nu există o rețetă. Pentru mine și pentru toată echipa, faptul că filmul are două nominalizări la Oscar este cea mai bună recompensă, și nu mă refer numai la una profesională, dar pentru noi a însemnat o expunere a filmului mai bună decât în orice variantă de carieră a lui, a ajuns la un număr imens de oameni. Dacă această nominalizare a făcut ceva extraordinar pentru toată lumea a fost faptul că a crescut enorm numărul oamenilor care au văzut filmul”, începe Antoaneta povestea celui mai discutat film din zilele noastre.

Antoaneta Opriș spune că tragedia de la Colectiv a dus la „trezirea” românilor.
Antoaneta Opriș spune că tragedia de la Colectiv a dus la „trezirea” românilor.

Pentru ea și echipa condusă de regizorul Alexander Nanau, este mai important că povestea oamenilor de la Colectiv a fost auzită pe întreaga planetă.

Antoaneta a văzut toate filmele nominalizate alături de Colectiv la secțiunile „Film documentar” și la „Film internațional”, dar cu curiozitatea unui om care vrea să vadă cum stau lucrurile. Nu poate spune care dintre celelalte filme e cel mai mare concurent pentru Colectiv. „Sunt filme extrem de diferite care tratează subiecte diferite. Cumva, dacă ar fi să mă uit foarte cinstit la concurența de la filme internaționale, favoritul meu, care cred că ar merita să câștige, este `Quo Vadis, Aida?`”, spune Antoaneta Opriș.

Filmul Colectiv, așa cum îl vedem astăzi în cinematografe și pe HBO, înseamnă de fapt peste un an de filmări și multe sute de ore petrecute la montaj. În spatele Colectiv au fost filmați zeci de oameni, mulți dintre aceștia fiind supraviețuitorii ai incendiului din 2015 din clubul bucureștean sau familiile celor dispăruți, precum și mulți medici, asistente și autorități.

Cu cronici excelente în toată Europa și America, despre documentarul Colectiv s-a vorbit mai puțin în România, mai ales după ce a fost nominalizat la Oscar. „E foarte trist să ai o planetă întreagă, care din Australia până în Brazilia vorbește despre filmul ăsta, să ai cei mai mari critici de film ai pieței americane, care să se preocupe de filmul ăsta, iar treaba asta să se întâmple aproape exclusiv în afara granițelor României. Pentru că în România majoritatea covârșitoare a criticii de film este slab
profesionalizată și, oricât de tânără, ea poartă tarele unei culturi marginale, cu perspective mărginite”,
arată scenarista documentarului Colectiv.

Am vrut să spunem o poveste pe care să o înțeleagă și elevețianul, și japonezul, și francezul și americanul

Cum au ales producătorii din sutele de ore filmate timp de un an exact pe cele pe care le vedem astăzi în cele 109 minute de film?

Documentarea pentru film a început fără ca echipa să aibă în minte vreun unghi de abordare.

Echipa noastră a fost prezentă peste tot, am discutat cu victime, am discutat cu supraviețuitori, am discutat cu familii, cu medici, cu asistente. Și am urmărit primul an de după Colectiv pentru că a fost un an în care s-au dezvoltat niște lucruri așa… cumva istoria ne-a preluat”, spune Antoaneta Opriș.

Au fost multe variante ca povestea celor 65 de oameni care au pierit în urma incendiului de la Colectiv să fie spusă, însă producătorii au ales un mod prin care povestea să ajungă la cât mai multă lume.

În fiecare an, pe 30 octombrie, sute de oameni merg și aprind lumânări în memoria victimelor de la Colectiv.
În fiecare an, pe 30 octombrie, sute de oameni merg și aprind lumânări în memoria victimelor de la Colectiv.

Filmul începe cu imaginile dramatice ale izbucnirii incendiului din noaptea de vineri 30 octombrie 2015 din timpul concertului trupei rock Goodbye To Gravity care a avut loc în incinta Clubului Colectiv, situat în Sectorul 4 din București, într-o fostă hală a fabricii Pionierul. După incendiu, presa a scos la iveală situația precară în care se află sistemul de sănătate și corupția autorităților care spuneau că avem de toate pentru tratarea marilor arși.

Noi am dorit să spunem o poveste care să fie pe înțelesul unui public cât mai larg, și nu mă refer la un public românesc de mai multe vârste, ci la un public internațional. Am vrut să spunem o poveste pe care să o înțeleagă și elvețianul, și japonezul, și francezul și americanul”, arată scenarista. Așa au decis că prin documentarul observațional pot ajunge la un public cât mai larg.

Alendander Nanau a filmat zilnic în redacția de la Gazeta Sporturilor
Alendander Nanau a filmat zilnic în redacția de la Gazeta Sporturilor

Ziariștii de la Gazeta Sporturilor care apar în prima parte din documentar – Cătălin Tolontan, Mirela Neag și Răzvan Luțac- nu erau încântați când li s-a propus să fie filmați, dar nici nu au zis că nu vor să fie filmați.

Eu am intermediat prima discuție cu Tolontan și prima întâlnire cu echipa, la care ei nici nu au fost încântați, dar nici nu ne-au refuzat ferm. În timp, au prins încredere în noi pentru că au văzut că ne facem treaba foarte bine. Și cumva, văzând că avem o rigurozitate a muncii pe care ei o respectau, cred că au început să fie mai prietenoși cu echipa de filmare. Și așa au căpătat încredere. Spre exemplu, în momentul în care s-au întâlnit cu Dan Codrea nu aveau încredere în noi. E o relație care s-a construit foarte organic și e foarte corect că s-a construit așa. Probabil că ei și-au imaginat că noi filmăm o lună, două, dar după ce s-a prelungit perioada, deja Alex devenise o parte din decorul redacției”, dezvăluie Antoaneta Opriș.

Timp de un an de zile, producătorii documentarului Colectiv i-au însoțit pe teren pe ziariștii de la Gazeta Sporturilor.
Timp de un an de zile, producătorii documentarului Colectiv i-au însoțit pe teren pe ziariștii de la Gazeta Sporturilor.

Teddy Ursulean îi reprezintă pe toți supraviețuitorii de la Colectiv

De cealaltă parte, victimele de la Colectiv și familiile celor dispăruți atunci au fost extrem de deschise, asta pentru că au simțit că producătorii nu au vreo agenda ascunsă.

În timpul documentării, au fost filmați mult mai mulți supraviețuitori de la Colectiv și mult mai multe familii. În film apare numai Teddy Ursulean și familia Hogea, una dintre familiile care și-au pierdut fiul - Alexandru.

Am ales să păstrăm pe unul din supraviețuitori - pe Teddy Ursulean - Teddy este toți supraviețuitorii. Am ales să păstrăm în film o familie care a pierdut un copil. Familia Hogea reprezintă toate familiile care au pierdut pe cineva, durerea lor e durerea tuturor. Nu am dorit să stoarcem lacrimi și emoție spectatorului, am dorit să păstrăm povestea cea mare fără a o polua cu micile povești repetitive. Scopul nostru a fost să păstrăm doza de emoție corectă și realistă”, arată Antoaneta Opriș.

Teddy Ursulean, sigura surpaviețuitoare care apare în filmul Colectiv.
Teddy Ursulean, sigura surpaviețuitoare care apare în filmul Colectiv.

După filmări, scenarista a avut ocazia să se întâlnească de mai multe ori cu familia Hogea. „Oamenii ăștia sunt niște stânci. Îl au pe copilul lor aproape și discută cu el în felul lor foarte personal. Ei nu se lasă. Ei au grijă de alți oameni acum, de oameni care au nevoie de ei – familia Hogea și-a făcut o fundație prin îi ajută pe cei care au suferit în incendii”, spune Antoaneta.

„Eu sper că ăsta nu va fi un epilog pentru Colectiv”

Dosarele Colectiv din instanță, ale victimelor și familiilor acestora, încă nu s-au terminat. Până acum, au fost 186 termene de judecată și nicio sentință definitivă. Primarul de atunci din Sectorul 4, de care aparține Clubul Colectiv, a fost ales la Sectorul 5.

Eu sper că ăsta nu va fi un epilog pentru Colectiv. Am auzit atâta de mult discuția asta despre Piedone și cum oamenii îi blamează pe cei care l-au ales primar. Eu cred că adevărul și dreptatea trebuie să le facă justiția, nu cetățenii. Atâta vreme cât justiția îl lasă liber pe Piedone cu toate drepturile de a candida și de a fi ales – nu poți condamna oamenii că-l votează”, spune Antoaneta Opriș.

Scena finală din documentarul Colectiv.
Scena finală din documentarul Colectiv.

Pentru scenaristă, ceea ce s-a întâmplat după tragedia de la Colectiv a fost o „trezire” care nu a avut loc după Revoluția din 1989.

Din perspectiva mea, Colectiv a făcut în România o schimbare pe care Revoluția de 1989 nu a făcut-o. Schimbarea în societatea românească pe care a adus-o Colectiv e mai mare. Dacă Revoluția a fost o lecție despre libertatea pe care nimeni nu o cunoștea în țara asta, tragedia din clubul Colectiv a fost o lecție forțată despre responsabilitate a cetățeanului. Momentul în care cetățenii devin responsabili și conștienți este momentul în care poți spera că societatea se va vindeca. Colectiv a reușit să trezească societatea românească într-un fel în care niciun alt eveniment de la Revoluție încoace nu a reușit să-l facă”, arată Antoaneta Opriș.

„Vlad Voiculescu a manifestat o transparență la care noi nu ne-am așteptat”

În partea a doua a documentarului, apare Vlad Voiculescu ca ministru al Sănătății în primul său mandat, pe care Antoaneta îl descrie ca „foarte deschis”. Vlad Voiculescu a fost demis pe 14 aprilie de premierul Florin Cîțu după patru luni de mandat.

Vlad Voiculescu a fost de acord să fie filmat din prima zi de mandat.
Vlad Voiculescu a fost de acord să fie filmat din prima zi de mandat.

Noi l-am filmat pe Vlad Voiculescu din prima lui zi de mandat. Vlad Voiculescu a manifestat o transparență la care noi nu ne-am așteptat și care era un crez al lui personal, pe care, la momentul respectiv, în 2016, îl avea”, spune Antoaneta Opriș.

Vlad Voiculescu nu a fost „cosmetizat” deloc în documentarul despre tragedia de la Colectiv. „Ce mi se pare mie extrem de interesant este că Vlad Voiculescu a mai avut un mandat de ministru, dar pe al doilea lumea l-a urmărit mult mai atent decât pe primul. Oamenii care au foarte proaspăt în minte ultimul mandat de ministru al lui Vlad Voiculescu, dacă se uită încă o dată la film, vor vedea și asemănările și deosebirile între ministrul Vlad Voiculescu din 2016 și din 2021. Eu nu cred că Vlad s-a schimbat, e același om, cu bunele și cu relele lui, care s-au văzut și în film și în ultimul lui mandat”, consideră Antoaneta Opriș.

Crede că documentarul va lua Oscarul?Nu știu și nici nu știu dacă să ne dorim sau nu să câștigăm. Noi nu am avut un scop din Oscar. Maximum ne-am îngăduit să sperăm o nominalizare, iar în momentul în care ce-ți dorești se întâmplă, chiar de două ori, de aici înainte este atâta de mult, încât tot ce se întâmplă în plus e aproape neverosimil”, conchide Antoaneta Opriș.

Mihai Grecea, supraviețuitor de la Colectiv, a filmat și a participat la montajul documentarului despre urmările incendiului.
Mihai Grecea, supraviețuitor de la Colectiv, a filmat și a participat la montajul documentarului despre urmările incendiului.

Documentarul „colectiv” este primul film românesc nominalizat la premiile Oscar, unde concurează la categoriile „cel mai bun documentar” şi „cel mai bun lungmetraj internaţional”.

Filmele alături de care concurează „colectiv” :

Cel mai bun lungmetraj documentar:

  • „colectiv”,
  • „Crip Camp”,
  • „The Mole Agent”,
  • „My Octopus Teacher”,
  • „Time”

Cel mai bun lungmetraj internaţional:

  • „Another Round” (Danemarca),
  • „Better Days” (Hong Kong),
  • „colectiv” (România),
  • „The Man Who Sold His Skin” (Tunisia),
  • „Quo Vadis, Aida?”(Bosnia şi Herţegovina)

Duminică noaptea, cea de-a 93-a Gală a Premiilor Oscar va fi transmisă online, în exclusivitate, de platforma Voyo.ro, de la ora 03:00.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG