Avocații angajați de România, care au sugerat guvernului să retragă dosarul Roșia Montană de la UNESCO pentru a nu plăti posibile despăgubiri de 5 miliarde de dolari, au onorarii cuprinse între 137 și 139 de euro pe oră.
Într-un răspuns al Ministerul Finanțelor (MF) pentru Europa Liberă, instituția arată că reprezentarea juridică în fața Curții de Arbitraj Internaționale în dosarul în care părţi sunt Gabriel Resources Ltd. şi România este realizată de consorțiul format din societățile de avocatură Lalive Avocats și SCA Leaua, Damcali, Deaconu, Păunescu (LDDP).
„Potrivit contractului-cadru încheiat cu consorțiul de societăți de avocatură selectat, prețul convenit pentru îndeplinirea obligațiilor asumate plătibil prestatorului de către achizitor este cel ofertat în propunere financiară, după cum urmează:
- tariful pentru documentare sau studiu/oră= 137 euro
- tariful pentru redactarea documentelor sau acțiunilor/oră= 138 euro
- tariful pentru reprezentare în fața instanțelor de arbitraj/oră= 139 euro”, se arată în răspunsul ministerului.
Fără onorariu de succes
MF mai precizează că înțelegerea încheiată cu consorțiul de societăți de avocatură selectat nu prevede un onorariu de succes. De cealaltă parte, potrivit paginii de internet a Băncii Mondiale, Gabriel Resources LTD este reprezentată de casa de avocatură Țucă, Zbârcea și Asociații.
Contractul-cadru a fost încheiat cu consorțiul format din societățile de avocatură Lalive Avocats și SCA LDDP în anul 2015, pentru o perioadă de 4 ani.
Consorțiul „a primit mandat de reprezentare din partea Ministerului Finanțelor în anul 2015. Potrivit punctului 5.4 din contractul-cadru, prestatorul care a primit mandat de reprezentare are obligația de a depune toate diligențele pentru apărarea intereselor încredințate până la finalizarea cauzei. În acest caz, durata contractului-cadru se prelungește fără alte formalități”, se mai arată în răspunsul MF.
Dilema ministrului
În urmă cu o lună, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a susţinut că avocaţii angajați de partea română sfătuiesc Ministerul Finanţelor să ceară imperativ retragerea dosarului Roşia Montană de la UNESCO.
Potrivit demnitarului, avocaţii spun că dacă dosarul va fi retras, România va plăti despăgubiri de circa 1 miliard de dolari, faţă de cele 5 miliarde de dolari pe care le-ar plăti dacă Guvernul va merge mai departe cu procedura de înscriere a Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO.
„Într-un fel, este de înţeles, pentru că statul român, în procesul acesta de arbitraj de la Washington, este reprezentat de Ministerul Finanţelor, care a angajat o firmă de avocatură (…) Ministerul Finanţelor spune că dacă menţinem dosarul plătim 5 miliarde, dacă îl retragem plătim în jur de 1 miliard, pentru că despăgubiri plătim oricum, aşa spun avocaţii, dar ideea este, ne garantează cineva că dacă retragem acum dosarul şi mai aşteptăm vreo 5 ani, pentru că ar trebui să reluăm toată procedura de la capăt, într-adevăr va fi acea diferenţă. Or, nimeni nu garantează acest lucru. Să nu fie o încercare de aruncare a pisicii, aşa, preventiv, în cazul în care pierdem să arătăm cu degetul spre cei care n-au retras dosarul când a ordonat, nu ştiu, o firmă de avocatură”, a declarat Gheorghiu.
Ministrul a mai precizat că, „treaba Ministerului Culturii este să apere patrimoniul”, iar „treaba Ministerului Finanţelor este să apere banii”.
Înscris în UNESCO
Guvernul nu a retras dosarul iar, între timp, pe 27 iulie, peisajul cultural minier Roșia Montană a fost înscris în lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Decizia a fost luată prin consens de Comitetul Patrimoniului Mondial, în cea de-a 44-a sa sesiune, extinsă, de la Fouzhou/China. UNESCO recomandă ca exploatările miniere să fie evitate în zonă și să fie luate măsuri suplimentare pentru prezervarea sitului.
În replică, compania minieră Gabriel Resources spune că înscrierea acestui sit în patrimoniul UNESCO vine în contradicție cu „obligațiile” pe care România și le-ar fi asumat prin încheierea contractelor de investiții cu firma canadiană și zădărnicește șansele unei rezolvări amiabile a conflictului juridic.
În 1999, statul roman a eliberat o licență de exploatare a perimetrului minier de la Roșia Montană. În 2013, când firma înființată de către omul de afaceri de origine română Frank Timiș a demarat exploatarea aurului de la Roșia Montană au izbucnit o serie de proteste de stradă care au determinat guvernul să oprească exploatarea.
Compania a dat statul român în judecată în 2017 și cere despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari pentru blocarea exploatării. Decizia Curții de arbitraj de la Washington este așteptată la începutul anului viitor.
