Linkuri accesibilitate

Primele evacuări din Gaza, după 25 de zile de război. Românii așteaptă înmărmuriți: Noi de ce nu plecăm?


Primele persoane cu dublă cetăţenie care au putut părăsi Fâşia Gaza miercuri, 1 noiembrie, pentru prima dată după izbucnirea războiului Israel - Hamas, pe 7 octombrie.
Primele persoane cu dublă cetăţenie care au putut părăsi Fâşia Gaza miercuri, 1 noiembrie, pentru prima dată după izbucnirea războiului Israel - Hamas, pe 7 octombrie.

Cei aproape 300 de români care au cerut evacuarea din Fâșia Gaza așteaptă cu sufletul la gură momentul trecerii frontierei, după ce niciunul dintre ei nu s-a regăsit în primul val de 500 de cetățeni străini evacuați miercuri.

„Noi de ce nu plecăm?”, spune cu năduf în glas Ștefan Abdelnaby, cetățean româno-palestinian, aflat acum în Gaza, la câteva ore după anunțul că 500 de cetățeni străini și alți aproape 90 de palestinieni răniți vor fi evacuați.

Sunt primele evacuări din Fâșia Gaza după 25 de zile de război.

Printre cei care părăsesc începând de miercuri calvarul sunt iordanieni, austrieci, japonezi, bulgari, indonezieni și australieni.

Nu și români, deși 260 de persoane cu cetățenie română și membri ai familiilor lor au cerut Ministerului de Externe evacuarea.

Între ei e și Ștefan.

„E foarte greu și rezistăm foarte greu în acest infern. Sperăm să fim evacuați cât mai repede. Astăzi au plecat 500 de străini și nu știu ce mai așteaptă statul nostru?”, suspină tânărul.

Locuiește din 2019 la Craiova și se înseninează pentru o clipă: „Stau în Rovine (n.r. un cartier al Craiovei)”, explică el cu gândul la vremuri mult mai pașnice.

Războiul l-a prins în Gaza, împreună cu fratele, cumnata și cei doi copii ai lor. Veniseră în vizită la rude. În plus, Ștefan urma să-și ridice diploma de absolvire. Este asistent medical și a absolvit Universitatea Islamică din Gaza.

Europa Liberă a scris despre povestea lui săptămânile trecute.

Miercuri, Ștefan a răspuns cu greu la mesaje. E tot în Rafah, dar nu a avut internet mai toată ziua. A reușit să răspundă la câteva întrebări într-un mesaj audio.

Mame cu sufletele frânte, în România: Nu putem nici să mai mâncăm

La 1.600 de kilometri distanță, în România, mama lui suspină. Așteaptă cu sufletul la gură orice veste de la copiii ei din Gaza. Se sperie când nu răspund, se gândește la ce e mai rău de fiecare dată. Nu mai au liniște nici ea, nici soțul ei, medic de origine palestiniană.

„Nu mai avem somn noi, nu putem să mâncăm. Ne gândim că ei n-au apă să bea, să se spele, n-au curent, n-au ce mânca, n-au pâine”, spune, printre lacrimi, mama lui Ștefan.

„Ce părinte poate să mănânce când știe că e-n pericol copilul lui ? Nu se știe dacă mai trăiește clipa următoare. Eu am vorbit puțin mai înainte cu el, dar nu știu dacă mai încolo pot vorbi sau nu? Poate e mort!”

Rudele românilor blocați în Gaza vorbesc între ei și cu cei de acolo pe Whatsapp. Toți speră că va veni și rândul românilor să treacă în Egipt și să scape din infern.

„Toți sunt disperați, toți”, spune Daniela Abdelnaby. „Așteptăm vești de la autorități, ne-au spus că lucrează la asta.”

De trei zile nu mai știu nimic de băiatul meu. Ne temem că nu vor afla toți când trebuie să iasă

În București, cel puțin la fel de îngrijorată e și Alina T, mama lui Bashir, 32 de ani, stomatolog blocat în Gaza împreună cu soția.

„Nu mai știu nimic de el efectiv de trei zile. Ultimele vești mi le-a dat altcineva, din Gaza, care a reușit să sune de acolo. Nu mai e internet, nu se mai poate comunica, cu el direct am vorbit sâmbătă cred, dar printr-un mesaj scurt”, povestește, cu o tristețe pe care cu greu și-o stăpânește, Alina.

E cu inima frântă, după ce a revenit în România cu doar trei zile înainte ca Hamas să declanșeze atacul asupra Israelului.

Europa Liberă a relatat povestea ei și pe cea a lui Bashir acum două săptămâni.

Tânărul medic ne povestea atunci, printre sunete de explozii, dintr-o locuință luminată cu un bec conectat la bateria de mașină, că speră să-și revadă părinții și pe cele două surori, cu toții în România.

„Aici nu se știe dacă mâine mai ești în viață”, suspina el.

Între timp s-a refugiat din casa familiei din Beit Lahia, din nord, unde mama sa și soțul ei, medic palestinian, au stat peste 25 de ani, în sud, în apropierea graniței cu Egiptul.

Nu l-am mai putut contacta de atunci. Chiar și mama lui reușește foarte greu să vorbească cu fiul său.

Alina povestește că toți așteaptă ca marele anunț al evacuărilor să li se aplice și românilor.

„Se teme și ne temem și noi că, dacă vor putea pleca, nu vor reuși să se anunțe toți între ei, stau la diferite familii sau unii la casele lor, dar nu în același loc. Imaginați-vă că punctul de plecare ar fi aeroportul Otopeni, unii sunt în București, unii în Ploiești, alții în Craiova, așa e și acolo, unii sunt chiar la graniță, alții o distanță un pic mai mare”, explică femeia.

Ar avea multe de spus, dar durerea pe care o poartă în suflet o face să se rezume la esențial.

„Noi știm ce este războiul, am stat acolo peste 20 de ani și ei, copii fiind, au rămas cu trame probabil pentru toată viața. Acolo orice clipă poate fi ultima. Când vorbim, noi zicem: «Sper să ne mai auzim!».”

Cele două fiice ale Alinei sunt și ele răvășite de durere și îngrijorare. Cu toții speră să revadă chipul lui Bashir. Să îl strângă în brațe, să își plângă unii pe umerii celuilalt. Să îl vadă viu, mărturisește mama sa.

MAE: Granița cu Egiptul va rămâne deschisă, românii sunt grupați în jurul acesteia

Evacuările cetățenilor străini au început miercuri, în cadrul unui acord negociat cu Egipt, Israel și Hamas, de Qatar, cu colaborarea SUA.

Listele cu primii 500 de cetățeni străini publicate de autoritatea palestiniană includ cetățeni iordanieni, austrieci, japonezi, bulgari, indonezieni și australieni, precum și reprezentanți ai ONG-urilor.

Deocamdată nu și români, a confirmat Ministerul Afacerilor de Externe (MAE) pentru Europa Liberă.

Oameni aşteptând la trecerea frontierei din Fâşia Gaza spre Egipt, miercuri 1 noiembrie, pentru a fi evacuaţi.
Oameni aşteptând la trecerea frontierei din Fâşia Gaza spre Egipt, miercuri 1 noiembrie, pentru a fi evacuaţi.

„Persoanele evacuate astăzi (miercuri - n.r.) au fost funcționari ai organizațiilor internaționale, persoane cu probleme medicale și cetățeni din state cu comunități reduse din Fâșia Gaza. Între aceștia nu se află și cetățeni români”, a declarat Radu Filip, purtătorul de cuvânt al MAE.

El a evitat să precizeze ce altă țară are o comunitate asemănătoare numeric cu cea românească, care numără în total aproximativ 300-350 de oameni, plus alte șapte sute de medici și specialiști palestinieni care au studiat în România.

„Comunitatea românească nu este tocmai mică la nivel de Gaza, sunt țări care au doar câteva zeci de cetățeni. Cea mai mare cred că e comunitatea rusească”, explică Alina, mama lui Bashir, care cunoaște foarte bine locul care a fost mulți ani „acasă” pentru ea și familia ei.

Purtătorul de cuvânt al MAE spune că, în acest moment, ministerul are aproximativ 260 de solicitări de la cetățeni români (inclusiv cu dublă cetățenie) și membrii ai familiilor acestora pentru evacuare.

„Avem asigurări de la autoritățile egiptene și israeliene că granița va rămâne deschisă și în zilele următoare. E un lucru îmbucurător, cu precizarea că lucrurile vor depinde şi de cum va evolua situaţia de securitate de acolo.”

Românii şi familiile lor sunt grupați în zona graniţei cu Egiptul, a mai subliniat reprezentantul Ministerului de Externe al României.

„Prin celula de criză a ministerului, suntem în coordonare cu alte state şi ONG-uri care întrerprind demersuri pentru propriii cetăţeni de a fi scoşi din Fâşia Gaza. Am dublat şi personalul consular mobil din centrala MAE, ca evacuarea să nu fie afectată de blocaje birocratice, pentru că situația românilor aflați acolo diferă, unii nu au documente care să le permită călătoria. Vrem să nu existe niciun impediment pentru traversare”, a precizat Radu Filip.

Am cerut eliberarea ostaticilor cu dublă cetățenie și sprijin pentru ieşirea din Gaza

Întrebat cum se va derula efectiv procedura evacuării cetăţenilor români şi a membrilor familiilor acestora şi dacă aceştia vor fi aduşi direct în România, Radu Filip a subliniat că „acum avem în vedere evacuarea, în condiţii de siguranţă”, fără a putea preciza dacă oamenii vor ajunge direct în România sau vor rămâne o perioadă în Egipt.

El a adăugat că ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, a avut întâlniri recente cu reprezentanţii Qatar şi ai Arabiei Saudite şi cu ambasadorii din ţările arabe, unde autorităţile române au cerut eliberarea ostaticilor cu dublă cetăţenie israeliano-română şi evacuarea persoanelor cu cetăţenie română care au solicitat acest lucru.

Trei persoane cu dublă cetăţenie, israeliano-română, sunt în prezent între ostaticii luaţi de Hamas, anunţul cu privire la ultimii doi dintre ei fiind făcut marţi.

În privinţa românilor care aşteaptă să fie evacuaţi, MAE este pregătită să intervină în momentul în care acest lucru este posibil, dă asigurări Radu Filip.

„Suntem pregătiţi ca în momentul în care ni se confirmă faptul că românii pot ieşi şi ni se va spune locul în care se va face această ieşire, suntem pregătiţi să acţionăm în locul care ne va fi anunţat ca loc de contact.”

Lista cu primii 500 de cetăţeni străini care au fost evacuaţi miercuri, 1 noiembrie, a fost publicată de autorităţile palestiniene. Acestora li s-au adăugat alţi aproape 90 de cetăţeni palestinieni, cu afecţiuni medicale.

Între aceștia nu se regăsesc români, dar nici ucraineni, potrivit autorităţilor de la Kiev, care au menţionat că şi ele fac tot ce pot pentru a grăbi evacuarea cetăţenilor lor din Fâşia Gaza.

Într-un interviu pentru Europa Libera Ucraina, ambasadorul ucrainean în Egipt spune că tările din care provin cetățenii care urmează să fie evacuați sunt puse pe listă în ordine alfabetică. 358 de persoane cu cetățenie ucraineană au cerut evacuarea.

  • 16x9 Image

    Simona Cârlugea

    A intrat în echipa Europa Liberă România în mai 2023. Lucrează în presă din 1994, și a trecut prin radio, televiziune și presă scrisă.

    A condus echipa de știri de la TVR Craiova mai bine de 10 ani, apoi, alți șase ani, pe cea de la Digi24 Craiova. A colaborat cu BuletindeBucurești.ro și Factual.ro. Este specializată în investigații și urmărirea banului public.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 16 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Articolele sale pe teme din domeniile Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    Este licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

XS
SM
MD
LG