În ianuarie 2026, România e lovită de un episod sever de ger, cu temperaturi minime record în mai multe regiuni din nordul extrem și sudul țării.
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis mai multe coduri galben de ger. Iar prognozele meteorologilor s-au adeverit: 18 ianuarie a fost cea mai friguroasă zi din istoria măsurătorilor meteorologice în mai multe localități din țară.
Maximul de consum de energie al zilei de 18 ianuarie a fost atins spre seara, la ora 18:09 - aproape 8.000 MW.
Dar 18 ianuarie a fost duminică, când consumul, în general, e mai mic decât în timpul săptămânii. Luni dimineața, când oamenii s-au întors la muncă, consumul de energie a ajuns la un maxim al ultimilor ani.
Cum a depășit România vârful de consum
Pe 19 ianuarie 2026, la ora 09:32, consumul de energie electrică în România a fost de 9.235 MW. Producția internă totală era de 7.992 MW.
Cea mai mare contribuție în rețeaua națională a venit de la centralele pe hidrocarburi (1.972 MW) și hidrocentrale (1.923 MW).
Parcuri eoliene produceau în acel moment 1.449 MW, mai mult decât cele două grupuri de la Cernavodă - 1.236 MW.
Centralele pe cărbune produceau luni dimineață aproape 700 MW.
Energia solară și cea din biomasă au avut contribuții mai mici, cu 287 MW și respectiv 64 MW.
„În prezent suntem mobilizați atât cu Hidroelectrica, care se află într-o stare foarte bună, cât și cu un mix energetic destul de stabil, având în vedere că producem aproximativ 1.000 de megawați din surse eoliene”, spune ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
„De asemenea, colegii de la Complexul Energetic Oltenia produc energie la capacitate maximă, pe bază de cărbune”, a adăugat el.
Luni, 19 ianuarie 2026, nu a fost singura zi din acest an cu consum instantaneu de peste 9.000 MW. Valori mari de consum de energie au fost și în zilele de 13, 14 și 15 ianuarie.
Importul maxim de energie, de aproape 2.370 MW, a fost pe 15 ianuarie, puțin înainte de ora 17:00. În acel moment, consumul era de 8.464 MW, iar producția – de doar 6.094 MW.
Diferența a făcut-o lipsa vântului. Deși centralele clasice produceau la fel de mult ca pe 19 ianuarie, parcurile eoline nu produceau aproape nimic.
Pe 15 ianuarie România a importat energie pe conexiunile cu Ungaria, Bulgaria, Serbia și Ucraina, cu un preț mediu de 193 de euro pe MWh – era cel mai mare preț din Europa din acea zi.
Dispeceratul Energetic Național s-a pregătit pentru o iarnă grea
Consumul de energie al României în această iarnă va fi mai mare decât anul trecut, evalua Dispeceratul Energetic Național (DEN) în noiembrie 2025. Specialiștii luau atunci în calcul două scenarii pentru perioada 1 noiembrie 2025 - 31 martie 2026:
- scenariul moderat - temperaturi similare celor multianuale (între 4,6°C în noiembrie și 4,1°C în martie, cu minimum de -1,9°C în ianuarie, calculat conform temperaturilor din ultimii șapte ani). Prognoza de consum intern brut pentru acest scenariu: 25.280 GWh, cu 1,7% mai mare decât în 2024.
- scenariul pesimist - temperaturi medii mai scăzute cu circa 2°C decât cele multianuale. Prognoza de consum: 26.130 GWh, cu circa 5,1 % mai mare decât în 2024.
„Suntem cu aproximativ 4°C în medie sub media ultimilor cinci ani, ceea ce presupune automat un stres operațional foarte ridicat asupra sistemului energetic național”, a spus ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pe 19 ianuarie.
Ceea ce înseamnă că o situație mai aproape de scenariul pesimist.
După evaluarea consumului, DEN a calculat care e capacitatea de producție pentru toate categoriile de producători de energie.
Cu această ipoteză, în scenariul pesimist, vârful de consum prognozat de DEN a fost de 9.500 MW, consum instantaneu, iar în scenariul moderat – de 9.100 MW, consum instantaneu.
Concluzia dispeceratului de toamna trecută era simplă: producția națională de energie nu poate va acoperi vârfurile de consum și va fi nevoie de importuri.
„Atât în scenariul moderat, cât și în scenariul pesimist, vârful de consum nu se poate acoperi integral din producția internă, fiind necesar importul de energie electrică”.
„În scenariul pesimist, la vârful de seară se înregistrează un deficit de producție de aproximativ 3.800 MW; pentru acoperirea rezervei minime se pot asigura doar 500 MW prin mobilizarea integrală a rezervelor din sistem, de aceea, în acest scenariu, diferența neacoperită pentru funcționarea în condiții de siguranță este de aproximativ 4.300 MW”.
Sursa: Raport DEN
Până acum, deși s-au atins valori mari de consum, situate între cele două scenarii, Sistemul Energetic Național a făcut față fără să atingă capacitatea maximă de import de energie.
Capacitatea maximă de import a României, prin actualele rețele de interconectivitate, este de 4.200 MegaWatt (MW), valoare instantanee, conform raportului Dispeceratului Energetic Național (DEN).
Depozitele de gaz mai pline decât anul trecut în aceeași perioadă
Nu doar consumul de electricitate a crescut în ultimele zile din cauza temperaturilor scăzute, ci și cel de gaz.
„Avem o creștere în medie comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut – cu 14,5 % mai mare. Am atins pragul psihologic de 60 de milioane de metri cubi pe zi consum, ceea ce ne duce automat la nevoia tot mai mare de a ne sincroniza pe tot ce înseamnă extragere din depozite și din producție, plus pentru a echilibra în anumite intervale zona de importuri”, a mai spus ministrul Bogdan Ivan.
Pe 19 ianuarie 2025, depozitele de gaz ale României erau la 53,42% din capacitate, sub media europeană de puțin peste 60%. În aceeași zi, anul acesta, depozitele erau la 60,59% din capacitate, peste media europenă de 50%.
Dar datele brute nu înseamnă că nu putem avea probleme, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
„România are gaze la nivel anual, dar România poate ajunge în situaţia în care nu le poate duce la consumatorii din România şi Republica Moldova suficient de repede, exact când consumul «muşcă» cel mai tare”, adaugă el.
„Diferenţa dintre «există gaz» şi «ai gaz în reţea» nu e semantică. E diferenţa dintre confort şi criză. Când consumul sare de 57-58 milioane de metri cubi/zi (temperaturi sub -12C), la care se adaugă 6-7 milioane m3/zi gaze care tranzitează România pentru Republica Moldova, intrăm într-o zonă fără elasticitate”, susţine preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, într-un comunicat de presă transmis pe 17 ianuarie.
La aceste valori de consum, România intră într-o zonă în care producţia internă e relativ constantă şi nu poate creşte; depozitele pot livra, dar au o limitare pe măsură ce se golesc, scade debitul de extracţie, iar importul devine singura componentă care poate varia dar doar până la capacitatea maximă a punctelor de import şi în corelaţie cu resursele de import, explică expertul.
Pe 19 ianuarie, de exemplu, România a avut un necesar de gaze de 68,4 milioane de m3 de gaz. Din care, exporturi către Republica Moldova 5,76 milioane de m3 și către Ucraina – 1,8 milioane de m3.
Din necesarul de consum și export, 23,6 milioane de metri cubi au venit din perimetrele de extracție, 25,9 milioane – din depozite, iar restul din import - pe relația Ungaria 2,2 milioane m3, Negru Vodă - 14,3 milioane de m3, Ruse-Giurgiu aproape 2,4 milion de m3.
Prețul de achiziție al gazelor, în ultimele zile, când temperaturile au scăzut în toată Europa, a crescut, ajungând la 232 de lei/MWh, nivel care nu a mai fost întâlnit din valul de ger al iernii trecute, din februarie 2025, scrie economedia.ro.
„Concluzia e că avem și gaze, avem și energie”
Pe 19 ianuarie, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a convocat Comandamentul Energetic Național. La finalul întâlnirii cu specialiștii, ministrul a dat asigurări că România va trece cu bine această iarnă.
„România se află în totalitate în afara oricărui scenariu în care să existe lipsă de energie sau să apară o defecțiune sistemică a Sistemului Energetic Național. Toate structurile sunt pregătite”, a spus Ivan.
„M-am asigurat personal că fiecare dintre companiile responsabile are toți specialiștii pregătiți, atât la nivel de dispecerat, cât și în teren”, a susținut ministrul Energiei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
