G7 (Grupul celor șapte) reunește, între 11 și 13 iunie, liderii unora dintre cele mai avansate economii din lume: Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia și Japonia. Rusia a fost exclusă după invazia Crimeei din 2014. China nu a făcut niciodată parte din grup. Reprezentanții acestor țări, împreună cu cei ai Uniunii Europene, se întâlnesc în Cornwall, în sud-vestul Angliei.
Participanții
La summit participă Boris Johnson (Premierul Marii Britanii), Justin Trudeau (Premierul Canadei), Emmanuel Macron (Președintele Franței), Angela Merkel (Cancelarul Germaniei), Mario Draghi (Premierul Italiei), Yoshihide Suga (Premierul Japoniei), Joe Biden (Președintele Statelor Unite) și Ursula von der Leyen (Președintele Comisiei Europene). Biden a ajuns în Marea Britanie miercuri și a avut deja o discuție cu Boris Johnson.
Carrie Johnson, noua soție a Premierului Marii Britanii, se va ocupa de partenerii liderilor mondiali. Tânăra în vârstă de 33 de ani a coordonat activitățile la care va face parte pentru prima oară Jill Biden, soția președintelui american și pentru ultima oară Joachim Sauer, soțul Angelei Merkel.
Participanții o vor întâlni și pe Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii și restul oficialilor din familia regală.
Locul întâlnirii
Summit-ul are loc în peninsula Cornwall, din zona sud-vestică a Angliei, deoarece Marea Britanie se află la președinția rotativă a G7.
Zona a fost securizată: în părți ale orașului St Ives, unde are loc summit-ul, locuitorii trebuie să arate autorităților dovada reședinței, drumurile sunt blocate, toată lumea este testată pentru COVID-19.
Peste 6.500 de polițiști au fost mobilizați pentru a menține securitatea la summit; aceștia sunt cazați pe o navă de croazieră.
Au fost organizate patru zone pentru proteste, dar majoritatea sunt destul de departe de locul în care vor fi liderii mondiali. Activiștii pentru mediu de la Extinction Rebellion au plănuit un marș de protest lung de 135 de kilometri, de la Plymouth la hotelul liderilor, timp de șase zile.
Agenda
Tema acestei întâlniri este recuperarea globală în urma crizei sanitare. G7 nu poate crea legi, dar deciziile au efecte globale.
- Multe de demonstrat
Boris Johnson dorește să demonstreze lumii că Marea Britanie rămâne o putere globală demnă de luat în serios chiar și în afara Uniunii Europene. Deși Johnson dorește să evite subiectul Brexit, acesta va fi cu siguranță discutat.
Americanii au un interes special în ceea ce privește granița Irlandei de Nord, care face parte din Marea Britanie, cu Irlanda: președintele american are origini irlandeze. Biden a sosit în Europa hotărât să îi ceară negociatorului pentru Brexit, Lord Frost, să ajungă la un compromis pe tema controalelor de la graniță.
Joe Biden încearcă să repare reputația Statelor Unite și să încălzească din nou relația cu Europa, în urma mandatului lui Donald Trump. Multor țări le este încă greu să se încreadă în Statele Unite.
Statele Unite și Marea Britanie, așadar, profită de această nevoie reciprocă pentru a-și întări alianța.
Yoshihide Suga dorește să susțină în continuare Jocurile Olimpice, care se vor desfășura în ciuda opoziției japonezilor de rând. Johnson și-a declarat susținerea pentru planurile lui Suga.
- Pandemia și vaccinurile
Prima discuție de vineri a liderilor G7 a fost despre cum vor reconstrui după pandemie. Melinda Gates se va adresa virtual, sâmbătă, celor de la summit.
Liderii celor șapte țări vor împărți împreună cel puțin un miliard de doze de vaccin cu restul globului (jumătate din acestea vor veni de la Statele Unite) până la sfârșitul lui 2022. Statele Unite vor cumpăra 500 de milioane de doze de vaccin Pfizer, pe care le vor dona programului de redistribuție COVAX, de unde acestea vor ajunge în alte 92 de țări și Uniunea Africană.
Emmanuel Macron a declarat că distribuția vaccinurilor este extrem de urgentă: „e aproape mai important să spunem câte doze vom livra în următoarea lună decât să facem promisiuni pentru ce o să facem peste 18 luni”.
Liderii mondiali vor cere începerea unei noi investigații a Organizației Mondiale a Sănătății cu privire la originile virusului, la inițiativa Statelor Unite.
- Economia
Înaintea summit-ului, miniștrii de finanțe ale țărilor din G7 au căzut de acord să impună taxe mai mari asupra companiilor internaționale. Liderii mondiali vor să propună o taxă globală minimă de cel puțin 15%, pentru a opri activitățile companiilor în țările-paradis fiscal. În negocierile inițiale, administrația americană a propus un prag minim de 21%. Reziliența economică este prima discuție de sâmbătă.
Statele din G7 vor emite o promisiune să combată munca forțată din lanțurile de aprovizionare globale, inclusiv în sectorul modei. Condițiile din fabricile de haine din China, India, Bangladesh, Indonezia și alte țări sunt notoriu de proaste: munca este nesigură, oamenii sunt abuzați, plătiți extrem de puțin și forțați să muncească într-un program foarte lung.
Un astfel de angajament pentru combaterea muncii forțate din industria modei ar face țările participante să acționeze împotriva Chinei. În provincia Xinjiang, se cultivă bumbac folosit de o mare parte din producătorii mondiali și există fabrici în care uigurii, minoritatea musulmană, sunt forțați să muncească.
- Politica externă
Secretarul General al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, împreună cu reprezentanții altor țări vor participa la discuție.
Amenințările Chinei și Rusiei sunt printre cele mai importante subiecte din această discuție. Joe Biden va dori să își arate solidaritatea cu Occidentul înaintea întâlnirii sale cu Vladimir Putin. Faptul că Africa de Sud, Australia, Coreea de Sud și India au fost invitate să participe la această discuție arată că influența Chinei îi deranjează pe liderii occidentali, care vor să își întărească cooperarea împotriva Chinei. Conform lui Charles Michel, Președintele Consiliului European, liderii mondiali intenționează să constrângă China atât din punct de vedere economic cât și în ceea ce privește drepturile omului.
Conform lui Tony Blair, fostul premier al Marii Britanii, „G7 a devenit și mai relevant. În ultimii ani, relațiile cu China au devenit din ce în ce mai dificile.” În ultimii ani, americanii au prezentat competiția cu China în termeni ideologici, drept o bătălie între democrație și autocrație.
- Schimbările climatice
Spre deosebire de împotrivirea lui Trump față de urgența climatică, Joe Biden va fi un partener mai plăcut la masa de discuție.
Importanța discuției și a angajamentelor pe marginea combaterii schimbărilor climatice va fi, cel mai probabil, diminuată de alte probleme care par să fie mai urgente și care au nevoie, rapid, de fonduri. Este posibil ca liderii să se arunce decisiv în direcția combaterii pandemiei de COVID-19 și să ia doar decizii simbolice în ceea ce privește mediul înconjurător.
Una dintre cele mai dificile sarcini pentru țările din G7 va fi să convingă alte țări din lume să își reducă emisiile de carbon. În noiembrie, va avea loc la Glasgow, în Scoția, conferința COP26 pe tema climatului.
Sir David Attenborough, cercetătorul naturalist, va transmite un mesaj video liderilor mondiali.
