Linkuri accesibilitate

România, criticată într-un raport al Senatului american pentru legăturile instituțiilor de învățământ militar cu China


Președintele chinez Xi Jinping participă la o întâlnire cu premierul român Victor Pont, în Sala Mare a Poporului din Beijing, 2 septembrie 2014.
Președintele chinez Xi Jinping participă la o întâlnire cu premierul român Victor Pont, în Sala Mare a Poporului din Beijing, 2 septembrie 2014.

România este criticată în raportul Comisiei de politică externă a Senatului SUA pentru legăturile cu instituțiile chineze de învățământ militar și pentru cooperarea polițienească dintre cele două țări.

„NATO trebuie să precizeze că orice legături între membrii NATO și universitățile și instituțiile de învățământ chineze care au legături cu serviciile de securitate și informații ale Chinei sunt inacceptabile și vor duce la eliminarea anumitor privilegii NATO”, se spune în raportul întocmit de senatorul republican de Idaho James E. Risch.

„Mai mult, academiile militare NATO nu ar trebui să aibă legături cu universitățile din Republica Populară Chineză sau alte instituții cu legături cu industria militară sau de apărare”, spune raportul.

Academiile militare ale unor națiuni NATO mențin parteneriate și legături cu instituțiile de învățământ chineze, remarcă raportul citat.

„Academia Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu din România are un acord oficial de cooperare cu Universitatea de Inginerie al Armatei PLA din Nanjing”, se spune în documentul citat.

Tot așa cum Universitatea de Inginerie a Armatei chineze a avut aranjamente cu Academia Militară Regală Sandhurst din Marea Britanie și Academia Militară din SUA (West Point). Sandhurst a antrenat chiar și recruți militari chinezi.

Concluziile raportului de 41 de pagini, din care 10 numai bibliografie și surse deschise consultate de senatori, arată că e firesc ca diplomația să servească pentru a le permite comunităților locale să participe la afacerile și parteneriatele globale. Și că schimburile și dialogul subnațional pot deschide domenii de cooperare care pot folosi în contextul tensiunilor politice globale în creștere.

Dar, „din păcate, China folosește din ce în ce mai mult diplomația subnațională în Statele Unite și Europa ca vector de influență malignă și represiune transnațională”, conchide raportul.

Tocmai din acest motiv, partenerii europeni și nord-americani ar trebui să colaboreze pentru a identifica riscurile și a aborda vulnerabilitățile atât la nivel național, cât și la nivel local, recomandă autorii raportului.

„Pe lângă aceste parteneriate, China a căutat «agresiv» să recruteze foști piloți militari din SUA și NATO pentru a obține o perspectivă asupra antrenamentului și tacticilor occidentale și pentru a antrena piloți ai forțelor aeriene și marinei PLA, demonstrând amploarea riscurilor [în strângerea] de informații”, arată raportul.

Pe măsură ce antipatia declarată a Chinei față de NATO și membrii săi crește, alianța nu trebuie să ofere armatei sale beneficiul accesului la metodele de antrenament, doctrină, armament, tehnologie militară sau cercetare NATO, se mai spune în documentul citat.

De altfel, Academia Forțelor Terestre din Sibiu nici nu face un secret din cooperarea cu universitatea chineză, care apare pe lista instituțiilor partenere chiar pe site-ul Academiei.

Raportul mai vorbește și de colaborarea dintre Poliția Locală Dobroești și Poliția orașului Nantong ca despre „un caz bizar” în care o secție de poliție chineză „de peste mări și țări, din Dobroești, România” funcționa în baza unui memorandum cât se poate de oficial cu departamentul de poliție al localității.

Tot așa cum Ofițerii de poliție din China au fost invitați oficial în Serbia, Croația și Ungaria să conducă patrule alături de forțele locale de aplicare a legii, sub pretextul sprijinirii populației chineze locale și a turiștilor, iar Italia a găzduit şi ea ofițeri de poliție chinezi, dar de atunci s-a încheiat programul.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

  • 16x9 Image

    Alina Manolache

    Alina Manolache este, din februarie 2024, senior corespondent la Europa Liberă, după ce timp de un an a fost senior editor. 

    Lucrează de 20 de ani în presă. A fost reporter la Realitatea TV, în perioada 2005 -2010, și a acoperit subiecte sociale și politice.

    A făcut apoi reportaj și anchetă la „În premieră, cu Carmen Avram”.

    Din 2012 și până în 2020, a lucrat la Digi24, ca reporter în domeniul politic și, apoi, realizator al emisiunilor „Studio Politic”, „24/7” și „Cap Limpede”.

    A făcut reportaje, știri și investigații la Libertatea, după care a realizat emisiunea „Talk News”, la Profit News și Prima News. 

XS
SM
MD
LG