Linkuri accesibilitate

Cum a ajuns o comună din Ilfov pe lista mondială a secțiilor de poliție locală înființate clandestin de China. Primar: „o tâmpenie”


Ofițeri de poliție chinezi participă la o conferință a ministrului italian de interne, Angelino Alfano, pe 2 mai 2016, la Roma. Din acel an, polițiștii chinezi au început să patruleze împreună cu ofițeri italieni, la Roma și Milano, în cadrul unui experiment de câteva săptămâni.

Un raport al ONG-ului Safeguard Defenders menționează România pe lista țărilor în care ar funcționa secții locale de poliție, ilegal înființate de China, prin intermediul cărora sunt hărțuiți și reduși la tăcere criticii din străinătate ai Partidului Comunist.

Organizația pentru drepturile omului Safeguard Defenders a documentat înființarea declarată de către autoritățile locale chineze a cel puțin 48 de noi „secții de poliție” ale Serviciului chinez de poliție din afara granițelor, potrivit raportului publicat luni.

În luna septembrie, ONG-ul a publicat o listă de 54 de stații, ceea ce face ca numărul total să ajungă la 102, în 53 de țări, printre care și România.

Potrivit Safeguard Defenders, majoritatea stațiilor nou documentate au fost înființate începând cu 2016 de către jurisdicțiile locale Nantong și Wenzhou.

În plus, a fost documentată cel puțin o operațiune ilegală de „convingere privind întoarcerea” în China, desfășurată de stația Aubervilliers din apropiere de Paris, în anul 2019, pe lângă cele două cazuri deja denunțate de ONG, în care cetățeni chinezi din Spania și Serbia au fost repatriați cu forța.

Ofițeri de poliție chinezi patrulează în Piața Republicii, împreună cu ofițeri de poliție sârbi, în Belgrad, Serbia, 20 septembrie 2019. Autoritățile sârbe au semnat acordul privind patrulele comune în urmă cu trei ani.
Ofițeri de poliție chinezi patrulează în Piața Republicii, împreună cu ofițeri de poliție sârbi, în Belgrad, Serbia, 20 septembrie 2019. Autoritățile sârbe au semnat acordul privind patrulele comune în urmă cu trei ani.

De asemenea, în cel puțin 80 de cazuri poliția din străinătate a ajutat la capturarea și chiar la obligarea unor cetățeni chinezi să se întoarcă în China, unde sunt supuși opresiunii politice.

„Acest lucru contrazice declarațiile autorităților Republicii Populare Chineze potrivit cărora stațiile nu fac decât să furnizeze servicii administrative. (...) Noile dovezi includ o sursă din guvernul central care laudă înființarea stațiilor din străinătate (de către poliția) Nantong, precum și prezența documentată și colaborarea cu consulatele sau ambasadele chineze din țările gazdă”, se precizează în raport.

Safeguard Defenders menționează că jurisdicția polițienească din Qingtian a angajat 135 de persoane pentru a gestiona 21 de secții de poliție din afara țării, iar jurisdicția Wenzhou a utilizat același limbaj - care poate fi tradus prin „contractat, angajat sau numit” - atunci când a anunțat angajarea a 19 persoane.

Organizația precizează că a colectat aceste informații din surse deschise și relatările presei de stat, care au fost șterse ulterior, dar sunt încă arhivate de site-urile specializate.

Astfel, din declarațiile făcute de autoritățile chineze, rezultă că o parte din stațiile din Africa și Asia au fost înființate cu acordul explicit al țării gazdă.

În Europa, un acord bilateral al Ministerului Securității Publice din 2015 privind patrulele comune ale poliției sino-italiene pare să fi contribuit în mod direct la înființarea unor secții „pilot” în Milano în 2016 (de către poliția din Wenzhou) și 2018 (de către poliția din Qingtian).

Ministrul italian de Interne de la acea vreme spunea că este pentru prima dată când China trimite polițiști în Europa și că proiectul nu ar avea alt scop decât să-i facă pe turiștii chinezi să se simtă în siguranță.

Memorandumul de la Dobroești

România apare menționată de câteva ori în raportul Safeguard Defenders, iar una dintre mențiuni se referă la semnarea unui memorandum între Poliția Locală Dobroești și Poliția orașului Nantong.

„Știm că autorităților din Partidul Comunist Chinez le place să ademenească autoritățile locale, care poate nu sunt la fel de bine informate cu privire la ceea ce se întâmplă”, a declarat Laura Harth, directorul de campanii al Safeguard Defenders, pentru Europa Liberă.

Anunțul a fost făcut chiar de către autoritățile chineze în printr-un articol publicat pe 24 noiembrie 2021, care a fost șters ulterior.

Cel puțin 102 „centre de servicii de poliție chineze în străinătate" au fost înființate de autoritățile locale de securitate publică din China în 53 de țări din întreaga lume, conform Safeguard Defenders. Legendă: în culoare deschisă = țările cunoscute, în culoare închisă = țările noi adăugate pe listă.
Cel puțin 102 „centre de servicii de poliție chineze în străinătate" au fost înființate de autoritățile locale de securitate publică din China în 53 de țări din întreaga lume, conform Safeguard Defenders. Legendă: în culoare deschisă = țările cunoscute, în culoare închisă = țările noi adăugate pe listă.

Înțelegerea a fost semnată în anul 2016, în baza unui acord de înfrățire semnat cu doi ani înainte de cele două localități. Localitatea este importantă pentru China: acolo funcționează complexul Dragonul Roșu și există o comunitate numeroasă de cetățeni chinezi.

Potrivit informațiilor obținute de Europa Liberă, memorandumul prevede repatrierea cetățenilor chinezi care săvârșesc infracțiuni, pe lângă un așa zis sprijin din partea poliției chineze în ceea ce privește o supraveghere mai bună și intervenții în ceea ce privește crima organizată.

România mai este menționată, alături de alte țări, în ceea ce privește „subcentrele din afara țării”, în 2017, iar în septembrie 2021 numele țării apare enumerat într-o listă de 16 țări în care au fost înființate „stații”.

Primarul din Dobroești spune că nu există secții de poliție chinezești

Valentin Laurențiu Condu, primarul comunei Dobroești, a recunoscut protocolul semnat în 2016, despre care a spus că „e o tâmpenie”.

„S-a făcut un protocol în baza unei înfrățiri pe care o aveam cu un oraș din China, în care s-a inserat și faptul că s-a încheiat o colaborare între poliția orașului Nantong și poliția Dobroești, fără a se specifica care poliție”, a declarat edilul pentru Europa Liberă.

El spune că memorandumul a fost semnat „în ideea în care ne-ar fi ajutat ei, ar fi ajutat Poliția Locală” Dobroești.

Valentin Laurențiu Condu, primarul comunei Dobroești din județul Ilfov.
Valentin Laurențiu Condu, primarul comunei Dobroești din județul Ilfov.

„Din ce pot eu să vă spun, protocolul a rămas la stadiu de un rând pe hârtie, nimic altceva, nu are nicio legătură cu ce se vehiculează acum, cu poliția înființată de statul chinez și așa mai departe. Nu a produs efecte. Până la urmă, Poliția Locală nu este entitate, n-are personalitate juridică”, mai spune primarul.

Deși edilul din Dobroești neagă că pe teritoriul comunei sale a fost înființată ilegal o secție de poliție, el a refuzat să ne ofere memorandumul.

Europa Liberă a solicitat Primăriei Dobroești documentul în baza Legii 544.

În schimb, Primăria a precizat într-un comunicat de presă că „până la această dată protocolul nu s-a concretizat sub nici un aspect și nici nu a fost prelungit ulterior semnării”.

„Nu au existat niciun altfel de interacțiuni între poliția locală și poliția orașului Nantong neexistând atribuții similare”, completează instituția.

Întrebat despre camerele de supraveghere din localitate, primarul spune că „nu au nicio legătură” cu guvernul chinez. „Ele sunt din 2008 și sistematic s-au îmbunătățit, s-au extins, n-are nicio treabă”.

Expert: O altă componentă vizată este cea a mediului de afaceri chinez

Experții spun că nu au cunoștință de astfel de acorduri de securitate cu China, precizând că, din punct de vedere legal, activitatea se desfășoară prin persoane de legătură din ambasade și consulate, care se ocupă de afacerile interne și ordine publică.

„Nu avem cum să dezvoltăm memorandumuri de cooperare cu anumite structuri specializate în domeniul de securitate și ordine publică dacă ele nu sunt sută la sută controlabile de către autoritățile statului gazdă”, spune expertul în securitate Claudiu Degeratu.

„Da, este un pericol pentru că nu poate fi subiectul unui control democratic așa cum îl facem noi, printr-un mecanism de control democratic asupra autorităților noastre de ordine și siguranță publică. În cazul în care apar structuri de acest tip, cum dezvoltă China, dacă țara gazdă nu are capacitatea să le controleze, atunci lucrurile intră într-o zonă de risc și chiar pericol pentru securitatea națională”, subliniază acesta.

„În cazul Chinei este greu de detectat cât este activitate consulară, cât este activitate de supraveghere și cât este activitate de poliție și atunci toate suspiciunile merg spre ideea unor birouri care acoperă o activitate de urmărire și supraveghere a unor persoane indezirabile”, mai spune Claudiu Degeratu.

El adaugă că, pe lângă supravegherea persoanelor, o atenție deosebită a acestor birouri se îndreaptă și spre mediul de afaceri chinez.

„Cu siguranță grupul chinez cel mai important ca impact este cel al oamenilor de afaceri, care sunt peste tot în lume și care cu siguranță sunt subiectul unor acțiuni de control”, spune expertul.

Pe de altă parte, Costin Georgescu, fost director al Serviciului Român de Informații, respinge ideea unor secții de poliție propriu-zise: „În orice caz, serviciile noastre și poliția să fie foarte atente la serviciile consulare ale unor țări care sunt mai departe de democrație”.

„Consulatele au în ele o serie de agenți ai serviciilor de informații, ai polițiilor respective și s-ar putea ca cei din consulat să facă și această activitate, fiindcă cetățenii străini, când au câte o problemă cu actele, se duc la consulatul țării respective”, subliniază el.

Fostul șef al SRI menționează inclusiv procesul de colectare a informațiilor din surse deschise, precum presă, recepții sau alte evenimente publice: „Sunt informații utile țării lor, aici n-ai ce să le faci.”

Ce spun autoritățile române

Serviciul Român de Informații a transmis Europei Libere că „organizează activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării oricăror acţiuni care constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României”.

Inspectoratul General al Poliției Române ne-a transmis că, în urma verificărilor, nu deține date sau informații cu privire la înființarea unor secții de poliție ilegale de către autoritățile chineze.

Ulterior, Ministerul Afacerilor Interne a a dat asigurări că „nu există un acord semnat cu autorităţile din Republica Populară Chineză care să permită înfiinţarea unor secţii de poliţie ilegale”.

Europa Liberă a solicitat și un punct de vedere din partea Ambasadei chineze la București. Acesta nu a fost furnizat până la publicarea articolului.

  • 16x9 Image

    George Costiță

    George Costiță a intrat ca Senior Correspondent în echipa Europei Libere în ianuarie 2022, după o experiență de zece ani la Digi24 și Aleph News. Absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași, a lucrat la edițiile online ale celor două redacții, pe zona de știri și evenimente la zi.

Unirea Principatelor. Iași 2023
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:38 0:00
XS
SM
MD
LG