Federația Română de Fotbal (FRF) și microbiștii așteaptă cu nerăbdare verdictul UEFA în cazul meciului de fotbal România-Kosovo, abandonat după ce jucătorii kosovari au părăsit terenul, iar oficialii din această țară au acuzat scandări rasiale.
Disputat vineri, 15 noiembrie, pe Arena Națională din București, meciul de fotbal din faza grupelor Ligii Națiunilor a fost întrerupt în minutul 90+3, la scorul de 0-0.
Jucătorii din Kosovo au părăsit terenul acuzând scandări cu tentă rasială, mai exact „Serbia, Serbia”, din partea unor suporteri români, într-un moment în care meciul era întrerupt din cauza unei altercații între jucătorii celor două echipe.
Deși arbitrul a încercat reluarea partidei, fotbaliștii kosovari au refuzat să revină pe teren.
Federația de Fotbal din Kosovo a anunțat încă de sâmbătă dimineață că va depune o plângere la UEFA la care va anexa toate dovezile necesare pentru a arăta că a existat „discriminare rasială”, la fel cum s-a întâmplat și în septembrie 2023, în preliminariile Euro.
Oficialii kosovari sunt pregătiți să atace o posibilă decizie nefavorabilă a forului la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) de la Lausanne.
Federația Română de Fotbal condamnă însă atitudinea delegației și cataloghează acuzaţiile ca „nefondate” şi „premeditate”. Asta, în condițiile în care România conduce grupa din Liga Națiunilor, iar cu o victorie– fie și obținută la masa verde – Kosovo ar egala-o la numărul de puncte.
Poziției jucătorilor i s-a raliat și premierul din Kosovo, Albin Kurti, care s-a întâlnit cu aceștia și a condamnat „atacurile denigratoare” la care sunt supuși periodic sportivii. El a menționat că va face demersuri, alături de alți oficiali kosovari, pentru ca UEFA și FIFA „să îi pedepsească pe cei care merită”.
Premierul român Marcel Ciolacu a criticat luarea de poziție a premierului kosovar, acuzându-l că „amestecă politica cu sportul” și că încearcă să transforme victima în agresor.
Declarația premierului kosovar vine cu trei luni înainte de alegerile parlamentare, temele naționaliste fiind folosite de politicienii din Balcani în astfel de contexte, potrivit specialiștilor.
UEFA a informat că a deschis o procedură disciplinară împotriva ambelor federații, conform Reuters, și a comunicat că va transmite o decizie în timp util.
Potrivit Digisport, o hotărâre a UEFA ar urma să vină până cel târziu 11 decembrie, când va avea loc tragerea la sorți pentru preliminariile Campionatului Mondial.
În așteptarea deciziei, Europa Liberă a vorbit cu un specialist în drept sportiv, unul în combaterea discriminării și cu un analist de politică externă pentru a analiza care sunt șansele României cu privire la deciziile forurilor sportive.
„Decizia poate fi una singură: 3-0 pentru România!”
Avocatul Sabin Gherdan, care a reprezentat România la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) în cazul medaliei de bronz obținute de gimnasta Ana Bărbosu după Jocurile Olimpice, spune că, în cazul meciului de fotbal, argumentele unei decizii favorabile sunt de partea României.
Pe de o parte, FRF a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a descuraja un comportament provocator: a transmis mesaje pe canalele oficiale de comunicare şi în presă, subliniază el.
Totodată, spectatorii s-au comportat civilizat şi la fel au făcut-o şi fotbaliştii, în momentul altercaţiei de pe teren care a prefaţat ieşirea echipei din Kosovo de pe gazon.
„Raportat la cele întâmplate, nu văd altă soluție decât meci câştigat cu 3-0 de România, la masa verde”, spune avocatul.
El a subliniat că, potrivit procedurilor din astfel de cazuri, dacă una dintre părţi este nemulţumită de decizia UEFA, următoarea cale de atac este apelul la comisia specializată a comitetului de fotbal european şi abia apoi Tribunalul de Arbitraj Sportiv.
Esenţa acestui caz stă în ce s-a întâmplat ulterior deciziei echipei din Kosovo de a ieşi de pe gazon, explică avocatul.
„Arbitrul meciului a acordat multiple şanse echipei oaspete să se prezinte pe teren, inclusiv când pe stadion se mai aflau cam 10% din spectatorii care erau initial la meci.”
În aceste condiţii, „lor, dacă vor merge mai departe la UEFA şi la TAS, le va fi foarte greu să justifice de ce nu au intrat ulterior pe teren.”
Precedentul unei decizii a TAS, după un meci Serbia – Albania, din octombrie 2014, când UEFA a dat câștig de cauză Serbiei și în primă decizie, și la apel, dar tribunalul a decis câștigarea meciului la masa verde de către Albania, „nu se poate compara cu speța noastră”, subliniază avocatul.
În acel caz, Federația din Albania a reușit să demonstreze la TAS „ ă sârbii nu au organizat cum a trebuit meciul respectiv și au existat probleme de Securitate, care s-au menținut și ulterior.”
Meciul Serbia-Albania din 2014 a fost întrerupt după ce fanii sârbi au rostit scandări provocatoare și au aruncat cu obiecte pe teren, timp în care o dronă cu un steag al „Albaniei Mari” s-a apropiat de gazon. Un jucător sârb a sărit și a rupt steagul. Fotbaliștii albanezi s-au repezit spre acesta, apoi pe gazon au intrat suporteri sârbi, care i-au agresat pe unii dintre sportivii albanezi.
După ce au fost conduși de forțele de ordine afară de pe teren, jucătorii din Albania nu au mai dorit să continue partida.
UEFA a stabilit că Serbia câștigă meciul cu 3-0, pentru refuzul Albaniei de a relua jocul, dar a depunctat Serbia (3 pct.) pentru organizare defectuoasă, ambele Federații fiind amendate.
Cele două federații au făcut apel la UEFA, care și-a menținut decizia, dar și la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS). TAS a admis în parte recursul Albaniei și a stabilit câștigarea meciului cu 3-0.
În cazul meciului de vineri de la București, „când s-au acordat 5 minute ca să revină echipa oaspete pe teren, în tribune mai erau 10% din suporteri, care se comportau civilizat, nici măcar nu au încercat să intre pe teren”, explică specialistul.
„Eu cred că acolo este esența, dacă vor ajunge să își susțină cauza la TAS. Nu văd să aibă nicio șansă de izbândă, soluția care se va impune este câștigarea meciului cu 3-0 (de către România, n.r.)”, conchide avocatul Sabin Gherdan.
„O tachinare”, nu o discriminare rasistă
Acuza de comportament rasial în contextul dat al meciului România-Kosovo este forțată, spune președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos.
Chiar dacă discriminarea pe criteriu etnic este o formă de discriminare rasială, conform terminologiei europene, scandarea „Serbia” a reprezentat mai degrabă o formă de tachinare la adresa adversarilor din partea unora dintre suporterii României.
„Ținând cont de conflictul din fosta Iugoslavie, nu este plăcut să ți se strige aceste lucruri de pe stadioane, dar reacția celor din Kosovo în acest caz a fost disproporționată. Nu a strigat tot stadionul, ci au fost unii care au provocat”, afirmă Asztalos.
Ceea ce lasă de înțeles partea kosovară, cum că după altercația de pe gazon, dintre Rrahmani și Alibec, tot stadionul ar fi strigat „Serbia, Serbia”, nu este adevărat, subliniază el.
„Au fost grupuri răzlețe, iar ceilalți i-au acoperit, strigând «România».”
Și declarația selecționerului Kosovo, Franco Foda, cum că, după ce s-au retras de pe teren, jucătorii intenționau să revină, dar nu au făcut-o, întrucât situația nu s-ar fi schimbat, deformează realitatea, spune Asztalos.
„Este o denaturare și nu este conformă cu realitatea, asta se poate verifica pe înregistrările meciului”, a punctat el.
Pe de altă parte, scandarea „Serbia” din partea unor suporteri români a venit nu în timpul meciului efectiv, ci după întreruperea generată de altercația dintre jucătorii celor două echipe, fiind dublată de gesturi provocatoare ale unor fotbaliști albanezi.
„Unii au făcut cu mâinile semnul vulturului, portarul și-a dus mâna la organele genitale sau au arătat degetul din mijloc”, subliniază președintele CNCD.
El amintește că, pentru că au făcut semnului vulturului, trei jucători din naționala Elveției au fost amendați de FIFA, în timpul Mondialului din 2018.
Chiar dacă este prezent pe steagul Albaniei, semnul vulturului făcut ostentiv este considerat unul provocator, întrucât face aluzie la „Albania Mare”, explică Asztalos. E similar afișării unor simboluri care vorbesc despre „Ungaria Mare”, explică el.
Faptul că interpretarea delegației din Kosovo este tendențioasă este întărită și de întreaga campanie derulată de FRF, cu scopul de evita orice incidente provocatoare, lucru asumat de majoritarea covârșitoare a spectatorilor, crede Csaba Asztalos.
Legături ultras România-Serbia
Incidentul de la meciul de vineri, 15 noiembrie - în care unii suporteri ar fi scandat „Serbia, Serbia”, vine după ce în septembrie 2023, fani ultras din peluza Sud au afișat un banner cu inscripția „Kosovo e Serbia” și au scandat sloganuri considerate discriminatorii la adresa adversarilor, la un alt meci România-Kosovo (din preliminariile Euro 2024). Jocul a fost întrerupt atunci de arbitru și reluat după 50 de minute.
La scurtă vreme după acel moment, Europa Liberă a relatat despre organizații asumate de extremă dreapta care au format un „bloc naționalist” și despre legăturile acestora cu grupări similare din Italia și Serbia.
Una dintre asociațiile fondatoare are numele „Camarazii”, fiind apropiată galeriei Dinamo. Ultrașii acestei asociații fac parte din grupul de suporteri care a perturbat meciul de fotbal din septembrie 2023.
Organizația de dreapta „Srbska Akcija”, din Serbia, a mulțumit atunci „fraților și tovarășilor români pentru această atitudine”.
„Elementul care îi leagă pe naționaliștii români și sârbi este, desigur, naționalismul ortodox. În România, din punctul nostru de vedere, nu poți fi un naționalist adevărat, dacă nu ești apropiat de biserică, dacă nu mergi la biserică, dacă nu respecți ceea ce reprezintă biserica”, a declarat un membru al grupării „Camarazii", care s-a prezentat drept Georgije.
Organizația de dreapta „Srbska Akcija”, din Serbia, a mulțumit atunci „fraților și tovarășilor români pentru această atitudine”.
„Elementul care îi leagă pe naționaliștii români și sârbi este, desigur, naționalismul ortodox. În România, din punctul nostru de vedere, nu poți fi un naționalist adevărat, dacă nu ești apropiat de biserică, dacă nu mergi la biserică, dacă nu respecți ceea ce reprezintă biserica”, a declarat un membru al grupării „Camarazii", care s-a prezentat drept Georgije.
Îainte de meciul din 15 noiembrie 2024, Gazeta Sporturilor cita un suporter apropiat unei alte grupări ultras din România - „Uniți sub tricolor”, care vorbea despre simpatia față de fanii sârbi. „Pentru noi, Kosovo și Metohia înseamnă doar o provincie, nu o țară (...). Sârbii sunt frații noștri, ne leagă o prietenie pe viață, sinceră, creștin-ortodoxă", spunea el.
Fotbal și context politic
Dacă pentru spectatorul neutru rostirea numelui unei țări nu poate reprezenta în sine un „delict”, dacă numele este Serbia este „servit” unor cetățeni din Kosovo, lucrurile se schimbă.
Entitatea statală și-a proclamat independența în 2008, după zece ani de la războiul de independență – dintre armata de eliberare a Kosovo și forțele sârbe, încheiat după o campanie aeriană de aproape 80 de zile a NATO împotriva Serbiei.
În conflict au murit aproximativ 13.000 de oameni. Peste 1.600 de oameni, tot majoritar albanezi, sunt încă dați dispăruți.
Refuzul Serbiei de a recunoaște noua entitate este dublată de tensiuni periodice, unele de mare intensitate, în special în nordul regiunii, unde există o populație majoritară sârbă.
„În Balcani istoria se trăiește la timpul prezent”, subliniază analistul de politică externă Ștefan Popescu, încercând să explice contextul social și politic al reacției vehemente a jucătorilor din Kosovo după ce din tribune s-ar fi auzit „Serbia”.
„Sensibilitățile sunt cu atât mai mari cu cât e vorba de o entitate statală tânără, precum Kosovo. Dacă scandările din tribune vizau un subiect identitar legat de Franța, Germania, ar fi rănit probabil mai puține sensibilități sau nu ar fi ajuns până la premier”, spune analistul.
El face referire la reacția premierului kosovar Albin Kurti, care s-a întâlnit, după meciul abandaonat, cu fotbaliștii din Kosovo și s-a declarat solidar cu decizia lor de a părăsit terenul.
Lucrurile sunt cu atât mai delicate cu cât incidentul „a survenit într-un stat care nu recunoaște independența Kosovo”, subliniază analistul Ștefan Popescu.
Albin Kurti a criticat „atacurile denigratoare” la adresa Kosovo, cu atât mai mult „într-o țară care nu ne-a recunoscut încă.”
Premierul kosovar a plusat, menționând că, alături de miniștrii de Externe și ai Culturii și Sportului „vom face totul pentru a continua această luptă în arena politică și diplomatică internațională, dar și în plan juridic și legal, astfel încât UEFA și FIFA să îi pedepsească pe cei care merită.”
Poziția premierului kosovar vine în condițiile în care, în mai puțin de două luni, în Kosovo începe campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2025. Alegerile au loc pe 9 februarie 2025, iar campania începe pe 7 ianuarie, a anunțat recent președința Kosovo, Vjosa Osmani.
Ștefan Popescu spune că, sensibile oricum, temele identitare în Balcanii de Vest în general, și în raportul Serbia-Kosovo, în particular, tind să fie exploatate și politic, atunci când la orizont este o campanie electorală.
„Liderii politici, cu atât mai mult, atunci când au un orizont electoral foarte aproape, exploatează aceste aceste subiecte, mai ales că din punct de vedere al bunei guvernanțe, a nivelului de trai, a progreselor, nu prea au ce să pună pe masă”, spune Ștefan Popescu.
„Și atunci ce-ți rămâne? Tema naționalismului, de fapt a hiper-naționalismului, aș spune, o rețetă foarte simplă care, având în vedere problemele pe care le-am invocat”, întărește el.
Kosovo și alte țări din Balcanii de Vest parcurg încă o tranziție pe care România a parcurs-o în anii 2000, a mai subliniat el.
Relațiile Serbia-Kosovo
Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în februarie 2008, după ani de conflict și negocieri internaționale.
Peste o sută de țări au recunoscut independența Republicii Kosovo – printre ele, Statele Unite și majoritatea țărilor Uniunii Europene, mai puțin Spania, România, Slovacia, Grecia și Cipru.
Serbia continuă să considere Kosovo ca parte din teritoriul său și nu îi recunoaște independența, acest lucru fiind prevăzut în continuare în Constituția țării.
Principalele tensiuni între etnicii albanezi (majoritari în Kosovo) și sârbi provin din revocarea autonomiei de care se bucura provincia, în 1989, precum și opresiunea locuitorilor.
Războiul dintre forțele sârbe și Armata de Eliberare a Kosovo, din 1998-1999, a dus la moartea a circa 13.000 de oameni, în timp ce alți 1.600 sunt considerați dispăruți. Majoritatea pierderilor au fost suferite de forțele albaneze. Timp de câteva luni, în 1999, NATO a bombardat Serbia.
Forțele de menținere a păcii KFOR, conduse de NATO, sunt și în prezent în Kosovo.
De la încheierea războiului nu au lipsit tensiunile: disputa legată de plăcuțele de înmatriculare ale mașinilor și blocarea frontierelor fiind un relevant exemplu recent. De asemenea, sârbi înarmați s-au baricadat într-o mănăstire din nordul Kosovo la finalul anului 2023.
A fost o perioadă în care au existat și negocieri - Uniunea Europeană facilitează dialogul din 2011 - dar sentimentele naționaliste de ambele părți fac compromisul dificil.
De exemplu, în februarie 2023, cele două părți au ajuns la un acord privind normalizarea relațiilor, care implică recunoașterea reciprocă a documentelor și a simbolurilor naționale.
La acest articol a contribuit Serviciul Kosovo al Europa Liberă
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
