Linkuri accesibilitate

Frica de lockdown. De ce amână România măsurile care pot salva vieți


În 16 octombrie 2021, reprezentanții MAI verifică respectarea regulilor de prevenire a răspândirii coronavirusului în piața Obor din București.

Președintele Klaus Iohannis a redevenit, în această săptămână, atent la criza sanitară majoră prin care trece România, a convocat „responsabilii” la discuții și a anunțat, miercuri, o serie de măsuri menite să reducă din avansul dramatic al pandemiei. „De luni", a spus președintele.

Măsurile anunțate miercuri de președintele Iohannis sunt variante de lucru și vor avea nevoie de elaborarea propunerilor concrete și de adoptare în forme acceptabile din punct de vedere legal. Ele includ:

  • „accesul la majoritatea activităților numai cu certificatul verde”, nu e clar însă dacă aceasta înseamnă la magazine, la serviciu sau la amândouă. Nu este clar nici cum ar urma să fie adoptată o asemenea măsură, asociată traseului parlamentar necesar deciziilor care limitează drepturile constituționale;
  • vacanță de două săptămâni pentru toți elevii, fără nicio explicație cu privire la motivele pentru care elevii nu trec în sistem online, ci trebuie să intre în vacanță;
  • masca devine obligatorie atât în spațiile închise, cât și la exterior, o măsură care a mai fost în vigoare și a cărei provocare este aplicarea și respectarea, nu existența ei. Pe lângă problema purtării corecte, nu „sub nas", așa cum se întâmplă în locurile în care masca e și acum obligatorie, inclusiv în mijloacele de transport în comun;
  • semi-carantină de noapte: cei nevaccinați vor avea nevoie de declarații pe propria răspundere pentru a circula noaptea, vor putea, deci, să o facă doar cu motiv întemeiat, mai anunță președintele; (*Actualizare - Ministrul interimat al Sănătății, Cseke Attila, a precizat, joi seară, la Digi 24, că și persoanele cu certificat verde care atestă trecerea prin boală sau vaccinarea recentă vor putea circula noaptea);
În România, masca este purtată frecvent în mod incorect, „de formă".
În România, masca este purtată frecvent în mod incorect, „de formă".

Klaus Iohannis a precizat că Guvernul (interimar) va hotărî, „în cel mai scurt timp, cel târziu vineri, foarte concret ce restricții intră în vigoare, asta după ce Comitetul Național și experții în materie vor stabili cu toate detaliile aceste norme și le vor transpune și în limbaj juridic”.

Dincolo de limbajul juridic, unele dintre măsurile anunțate de președinte vizează restrângerea unor drepturi și, cu un guvern interimar, cu proceduri parlamentare care necesită timp, spune expertul anticorupție Laura Ștefan de la Expert Forum, e greu de crezut că măsurile pot fi mai mult decât improvizații, în ciuda gravității situației din spitale și a numărului mare de morți cauzate de Covid.

„Ce se poate face, se poate face în cadrul legal actual, fără lucruri majore pentru că ele exced competențele unui guvern interimar. Acesta nu poate lua măsuri decât de administrare a treburilor curente, nu se pot decide lucruri semnificative. Pentru restrângerea de drepturi e nevoie de legislație primară adoptată de Parlament. Probabilitatea să avem un guvern până luni e foarte mică și sunt puține indicii că în Parlament s-ar putea mișca lucrurile atât de repede. Sunt totuși niște termene procedurale care trebuie respectate", amintește Laura Ștefan.

România, ca de altfel întreaga lume, se află la 19 luni de la primul val al pandemiei de Covid, cel care a dus, în martie 2020, la decretarea primelor stări de urgență, la primele măsuri drastice de limitare a interacțiunilor, la carantina cunoscută acum în întreaga lume ca „lockdown”. După 19 luni, autoritățile nu mai au scuza unei situații noi și încă neexplorate, au văzut contestațiile, publice sau legale, au beneficiat de experiența altora și au avut suficiente pârghii pentru a interveni. Inclusiv în cazul unui guvern interimar.

Regula trecerii educației în sistem online la o incidență de 6 cazuri la mia de locuitori a fost anulată după începerea școlii, în plină ascensiune a valului patru, fără justificări epidemiologice.

„De fapt, noi am decis să relaxăm regulile existente atunci când realitatea ne-a arătat că lucrurile merg din rău în mai rău. În loc să acceptăm realitatea și să aplicăm regulile care erau în vigoare la acel moment, am decis să le modificăm. Nu s-a întâmplat nimic care să ne salveze și acum vedem cât de mult ne costă asta pe toți", semnalează Laura Ștefan.

În România, purtarea corectă a măștii este ignorată pe scară largă, fără o mobilizare a forțelor de ordine care ar putea impune respectarea ei, iar localitățile cu un număr mare de cazuri (cum e Bucureștiul) nu sunt carantinate în ciuda avertismentelor specialiștilor.

În cazul Bucureștiului, propunerea Institutului de Sănătate Publică de aplicarea a lockdown-ului a fost pur și simplu respinsă de premierul Florin Cîțu, care a spus că „au mai fost și anul trecut” astfel de cereri, dar el vrea să mențină activitatea economică. Nu a contat că România se află acum în cel mai rău moment al pandemiei. „Directiva” trasată de Florin Cîțu a fost imediat pusă în aplicare de așa-numitul grup tehnico-științific. INSP și-a cerut aproape scuze că a îndrăznit să facă o astfel de propunere.

În Letonia, autoritățile au anunțat, miercuri, un lockdown de patru săptămâni. Letonia are o rată de vaccinare (cu două doze) de 56,3%, România de 35,6%.

Miercuri, în 20 octombrie, Letonia avea 2.599 de cazuri noi, România 17.158. În aceeași zi, în Letonia (care are o populație de 1.859.000 de persoane) fuseseră anunțate 24 de decese în ultimele 24 de ore, în România 414. Potrivit worldometers.info, Letonia are o rată de 1.584 de decese la un milion de persoane, România de 2.257.

În Letonia nu se mai permite circulația nejustificată între orele 20:00 și 5:00 iar școlile și magazinele neesențiale au fost închise. Autoritățile și-au cerut scuze pentru neplăcerile cauzate celor vaccinați, dar au stabilit că doar lucrătorii esențiali vor putea merge la serviciu fizic.

În România, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) se întrunește pentru adoptarea noilor propuneri. Cel mai probabil, în liniile trasate de președintele Iohannis și urmate de semnarea unor ordine de miniștri. Mai puțin în cazul obligativității certificatului verde pentru anumite activități, măsură care se află deja în traseul legislativ din Parlament. Fără o perspectivă a termenelor de adoptare.

O lege care permite Guvernului să adopte obligativitatea prezentării certificatului digital printr-o Hotărâre de guvern, în timpul stării de alertă, se află în Camera Deputaților, unde nu a mai înregistrat evoluții din 6 octombrie, când a primit aviz de la Comisia pentru drepturile omului.

Forma adoptată de Senat stabilește că „la propunerea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, prin hotărâre a Guvernului adoptată în temeiul art.4, pe durata stării de alertă se poate institui obligaţia prezentării certificatului digital prevăzut la alin.(l) pentru asigurarea exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în interesul protejării sănătăţii publice şi în scopul exclusiv al combaterii răspândirii epidemiei Covid-19. Condiţiile privind prezentarea şi verificarea certificatului digital prevăzut la alin.(l), precum şi categoriile de persoane care au obligaţia prezentării acestuia se stabilesc, la propunerea CNSU, prin hotărâre a Guvernului.”

În actualul context al tensiunilor politice, deși Parlamentul este în sesiune, nu este clar când va fi adoptată legea.

Între timp, până la adoptarea unor noi propuneri ale CNSU, România funcționează în baza unor reguli mai degrabă limitate de prevenire a răspândirii pandemiei. În plus, nu există un sentiment de gravitate a situației în ciuda dramelor din spitale.

La București se organizează începând de joi, timp de o săptămână, „Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor”. Potrivit Patriarhiei Române, procesiunile pentru închinarea la moaște ar urma să aibă loc cu respectarea strictă a regulilor de igienă și distanțare între persoane. Pro TV relatează însă că încă de joi dimineață existau participanți fără mască de protecție. Explicația lor: „Nu am nevoie de mască, mă apără Dumnezeu”.

Nerespectarea regulilor este doar una dintre marile probleme ale României în valul patru al pandemiei. Aceasta este dublată de o rată foarte mică de vaccinare, departe de țintele anunțate de Florin Cîțu și Klaus Iohannis la finalul primăverii.

„Ce poți face în aceste condiții, după ce am pierdut primăvara și vara pentru vaccinare? Nu mi se pare că autoritățile române pricep unde s-a greșit și încearcă să ne convingă că așa s-a făcut peste tot. Nu, în alte părți au fost programări automate pentru toată lumea în funcție de vârstă și bolile pe care le are fiecare și dacă oamenii nu au vrut să se vaccineze au trebuit să anunțe ei că nu doresc. Nu s-a așteptat nimeni ca cetățenii în etate din mediul rural să se înregistreze singuri în sistem", subliniază Laura Ștefan.

Aproape 20 de mii de români sunt internați, joi, în spitale cu Covid-19. Din cei 19.936 de pacienți, 476 sunt copii. Este cel mai mare număr al pacienților Covid înregistrați în România de la începutul pandemiei până acum. Și la terapie intensivă, România înregistrează, joi, cel mai mare număr zilnic al cazurilor grave – 1.815, dintre care 45 ale unor minori.

*Actualizare - Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a detaliat, joi seară, la Digi 24 unele dintre noile restricții avute în vedere de autorități.

  • Persoanele nevaccinate ar urma să aibă acces nerestricționat la magazinele alimentare și farmacii, pentru acces în magazine neesențiale și instituții fiind necesar certificatul verde.
  • Evenimentele private (inclusiv nunți) nu vor mai putea avea loc în restaurante. Acestea vor fi deschise pentru activitatea zilnică doar pentru persoanele vaccinate.
  • La teatru și cinema, accesul ar urma să fie permis doar pe baza certificatului verde, pentru un număr limitat de participanți.
  • De carantina de noapte, a adăugat ministrul interimar al Sănătății, vor fi exceptați nu doar cei vaccinați, ci și persoanele care au un certificat verde ce atestă trecerea prin boală (într-un anumit interval de timp) sau un test negativ recent.

Cseke Attila a confirmat că o parte dintre măsuri vor avea nevoie de votul Parlamentului, fără a preciza când ar putea avea acesta loc.

Antreprenor în România
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:07:54 0:00
XS
SM
MD
LG