Ministru de Interne, Lucian Bode se plângea de acest lucru, marți seară, la Digi 24, după ce executivul a fost demis prin moțiune de cenzură, spunând că miniștrii vor putea prelungi starea de alertă, dar nu vor putea lua noi măsuri menite să răspundă actualei crize Covid.
Ministrul nu a explicat de ce nu au fost luate până acum măsuri, în condițiile în care criza guvernamentală a fost declanșată încă de acum o lună, când miniștrii USR PLUS au părăsit Executivul în urma deciziei unilaterale a premierului Cîțu de a-l demite pe ministrul Justiției.
Chiar și decizia publicată abia miercuri, de obligativitate a purtării măștii în toate spațiile deschise, acolo unde incidența depășește 6 cazuri la mia de locuitori, putea fi luată de cel puțin câteva zile. Ea se bazează pe hotărârea de joia trecută a Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) iar sâmbătă, secretarul de stat din ministerul condus de Lucian Bode, Raed Arafat, spunea că ordinul comun ar urma să fie emis, probabil, luni.
Potrivit Codului Administrativ al României, un guvern interimar nu poate promova politici noi, nu poate emite ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă şi nu poate iniţia proiecte de lege.
Același Cod, așa cum o făcea de altfel și Legea 90 din 26 martie 2001, din care a fost preluată prevederea, descrie și excepțiile, situațiile în care Executivul poate totuși acționa „în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată”:
- poate iniția proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaționale;
- poate aproba proiectele de lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat;
- poate adopta proiectul de lege privind responsabilitatea fiscală;
Aceste excepții au fost introduse în legislația României în 3 decembrie 2009, la mai puțin de o lună de la demiterea Guvernului Boc prin moțiune de cenzură, petrecută în 13 octombrie. În acel an, PDL și PSD guvernaseră împreună până la 1 octombrie, când membrii PSD+PC au părăsit coaliția de guvernare. Emil Boc avea să redevină premier „deplin" în 23 decembrie 2009, după alte două nominalizări „eșuate”: Lucian Croitoru și Liviu Negoiță.
În iulie 2005, o modificare inițiată de Guvernul Tăriceanu prin Ordonanță de Urgență permitea excepții pentru actele pe care le poate adopta un guvern interimar și „în cazul producerii unor evenimente ale căror efecte nu pot fi înlăturate decât prin măsuri stabilite de acte normative cu forţă juridică de lege”, dar Ordonanța a fost respinsă rapid, în luna august, de majoritatea PSD-PUR din Parlament. Camerele legislativului erau conduse atunci de Adrian Năstase (Camera Deputaților) și Nicolae Văcăroiu (Senat).
În prezent, excepțiile sunt cele limitate la ratificarea tratatelor și legile fiscal-bugetare.
Guvernul Cîțu ar urma să poată aproba prelungirea stării de alertă (care a fost prelungită ultima dată în 9 septembrie, cu data de 10 septembrie).
Prima ședință de Guvern de după intrarea în perioada de interimar este programată, potrivit paginii de internet a executivului, miercuri seară la ora 19:00. Anterior, ședința fusese anunțată pentru ora 17:00. Informarea nu precizează până la această oră care sunt actele incluse pe agendă.
Tipul de acte cu privire la gestionarea pandemiei au provocat și până acum controverse, în condițiile în care specialiștii avertizează că drepturile fundamentale pot fi limitate prin hotărâri de Guvern. Este motivul pentru care guvernul Cîțu a pregătit totuși, spre analiza Parlamentului , reglementarea care urma să impună obligativitatea certificatului Covid pentru angajații din sistemul sanitar.
