Ministerul Apărării are în prezent patru sisteme de apărare antiaeriană Patriot, însă doar două sunt operaționalizate. Al doilea a fost pus în funcțiune luna trecută, iar primul în 2022.
Celelalte două sisteme urmează să fie gata de luptă până la sfârșitul primului trimestru din 2025, potrivit surselor oficiale din Ministerul Apărării.
Al treilea sistem ar urma să fie operaționalizat până la sfârșitul acestui an, iar cel de-al patrulea până la sfârșitul lunii martie a anului viitor.
O problemă cu care Armata se confruntă este că nu are suficienți oameni calificați pentru utilizarea sistemelor, după cum a relatat Europa Liberă săptămâna trecută. În plus, Armata are și mari greutăți să își păstreze personalul pregătit deja de Forțele Aeriene.
Dacă pentru primele două sisteme Patriot Armata are un număr suficient de militari antrenați și pregătiți, militarii desemnați pentru celelalte două urmează în prezent aceleași pregătiri.
Militarii români se antrenează în această perioadă în Statele Unite, iar un curs de instruire specific durează între șase și nouă luni.
Unul dintre cele patru sisteme Patriot – dintre cele șapte pe care Armata Română le-a achiziționat pentru aproximativ 3,9 miliarde de dolari – va fi donat însă Ucrainei.
În schimb, România negociază cu Statele Unite furnizarea unui sistem Patriot asemănător.
„În CSAT am discutat in extenso această chestiune și am dat un mandat Ministerului Apărării. Se negociază și dorința noastră este să primim un alt sistem Patriot la schimb, sigur, nu mâine, dar într-un viitor relativ apropiat”, declara președintele Klaus Iohannis, săptămâna trecută, aflat la summitul NATO de la Washington.
În aceeași conferință de presă, șeful statul își exprima speranța că „vom reuși să obținem și sisteme care vor fi livrate mai repede și vor asigura o mai bună supraveghere a spațiului aerian național”.
„Pretenția noastră este ca atunci când donăm sisteme de mare capacitate, gen Patriot, să fim compensați rezonabil. Aceste lucruri se negociază și în aceste zile cu partenerul american, cu NATO, și deja s-au obținut primele progrese. Când se finalizează discuția, vom face publice discuțiile, vom fi într-o situație bună și după”, mai spunea președintele României.
Discuțiile cu partea americană sunt însă abia la început, iar în prezent nu este cunoscut un calendar clar al furnizării unui sistem Patriot de către Statele Unite, în schimbul celui pe care Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis pe 20 iunie să-l doneze Ucrainei.
Potrivit informațiilor Europa Liberă, deocamdată nu s-a decis care dintre cele patru sisteme va fi donat Ucrainei. Cel mai probabil va fi livrat unul dintre cele două care urmează să fie pus în funcțiune.
Aceleași surse au explicat că sistemul Patriot va ajunge în țara vecină înainte ca cel nou să fie furnizat României de către partea americană, timp în care aliații NATO vor asigura apărarea țării noastre.
De altfel, aceasta a fost una dintre condițiile puse de autoritățile române de la cel mai înalt nivel pentru donarea unui sistem Patriot către Ucraina, țară care luptă de mai bine de doi ani să respingă agresiunea rusă.
Prin urmare, în acest moment, discuțiile sunt la nivel de experți și nu există date concrete. Ce este clar însă: donarea propriu-zisă va fi făcută după încheierea negocierilor cu Statele Unite.
Furnizarea unuia dintre cele patru sisteme Patriot este prevăzută în decizia CSAT din 20 iunie, iar la summitul NATO de la Washington, pe 11 iulie, președinții Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski au semnat un acord privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina.
Este un document în care este reiterată această intenție:
„România va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este nevoie pentru ca Ucraina să se impună, menținând actualul nivel dinamic al asistenței, inclusiv pachetele de asistență militară convenite între cele două ministere ale apărării.
În 2024, sprijinul suplimentar oferit de România va fi determinat de nevoile exprimate de Ucraina, în coordonare cu partenerii noștri și în conformitate cu procedurile existente între ministerele apărării din cele două țări.
România va dona Ucrainei un sistem Patriot, în conformitate cu decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 20 iunie 2024”.
România se numără printre țările care vor livra câte un sistem Patriot Ucrainei, alături de Statele Unite și Germania, în timp ce Olanda și alți aliați vor furniza componente care pot alcătui încă o baterie.
Statele Unite au trimis deja Ucrainei două sisteme de rachete, unul la sfârșitul anului trecut și altul luna trecută. Pe 5 iulie, Germania a anunțat că sistemul pe care l-a donat este deja în Ucraina.
Într-o conferință de presă de luni, 15 iulie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că țara sa are nevoie de 25 de sisteme de apărare antirachetă Patriot „pentru a acoperi complet Ucraina”.
Ce este un sistem Patriot
Acronimul vine din limba engleză: Phased Array Tracking Radar to Intercept on Target, iar în limba română s-ar traduce ca rețea radar fazată pentru interceptare țintită.
Potrivit producătorului american, compania Raytheon, sistemul poate neutraliza rachete balistice tactice, rachete de croazieră, drone și aeronave avansate.
Patriot este un sistem mobil, adică poate fi mutat cu ajutorul camioanelor, iar componentele sale sunt:
- un radar puternic;
- o stație de control;
- stații de lansare;
- un generator de energie;
- alte vehicule de sprijin.
Raytheon Technologies produce radarele și sistemele terestre, iar compania americană Lockheed Martin produce rachetele interceptoare.
Radarul sistemului are o rază de acțiune de peste 150 km și poate urmări până la o sută de ținte simultan, potrivit specificațiilor furnizate în 2015 de NATO.
Pe scurt, sistemele de baterii Patriot funcționează în câțiva pași:
- Radarul detectează și urmărește țintele reperate, apoi trimite datele către stația de control;
- Stația de control primește datele, le procesează și le trimite la stația de lansare, aflată în apropierea radarului.
Stații de control ale sistemelor Patriot.
- Stația de lansare adăpostește modulul de operare la distanță, lansatorul cu 16 rachete interceptoare în cele patru „tunuri”. Stația de lansare primește locația țintelor printr-o antenă;
- Interceptoarele (rachetele) sunt lansate fie manual, fie de la distanță ,din stația de control.
- Ghidarea interceptoarelor (până la nouă pentru fiecare sistem) are loc în timpul zborului cu ajutorul radarelor care urmăresc ținta, pe măsură ce rachetele interceptoare se apropie.
Sistemul are capacități diferite, în funcție de tipul de interceptor utilizat:
- Interceptorul PAC-2 folosește un focos cu fragmentare prin explozie - se detonează în apropierea rachetei inamice;
- Interceptorul PAC-3, mai nou, folosește o tehnologie mai avansată, de tip „hit-to-kill”, adică va căuta să lovească focosul rachetei balistice inamice.
Dintr-o unitate de tragere de bază a unei baterii Patriot pot face parte până la 90 de soldați, dar pentru ca ea să fie operată în luptă are nevoie de doar trei soldați în stația de control.
Cursurile de formare pentru militarii care pot utiliza și întreține Patriot durează câteva luni, în funcție de operațiune: cursul de operator al sistemului de lansare durează 13 săptămâni, iar cel de operator de control al focului durează 20 de săptămâni. Cursul de reparare a sistemului durează 53 de săptămâni.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
