Linkuri accesibilitate

Zelenski: Rusia ar trebui să fie prezentă la al doilea summit de pace. Ucraina are nevoie de 25 de sisteme Patriot și 128 de avioane F-16


Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-o conferință de presă la Kiev, 15 iulie.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-o conferință de presă la Kiev, 15 iulie.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat luni că își propune să aibă un plan de pace pregătit până în noiembrie pentru a permite Kievului să organizeze al doilea summit internațional de pace, la care ar trebui să participe și Rusia.

„Mi-am stabilit un obiectiv ca în noiembrie să avem un plan complet gata”, a declarat Zelenski la o conferință de presă susținută pe 15 iulie la Kiev.

„Cred că reprezentanții Rusiei ar trebui să fie la al doilea summit”, a spus Zelenski, citat de Reuters.

Moscova a reacționat marți o reacție prudentă la declarația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la un viitor summit de pace, spunând că Rusia trebuie mai întâi să înțeleagă ce înseamnă Kievul înainte de a participa la discuții.

„Primul summit de pace nu a fost deloc un summit de pace. Deci, poate că este necesar să înțelegem mai întâi ce vrea să spună”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru un post de televiziune din Rusia.

Aparenta primire a Rusiei de către Zelensky la discuții marchează o schimbare de ton față de conferința din Elveția, înaintea căreia liderul ucrainean a exclus categoric invitarea Moscovei.

Comentariile surprinzătoare de la Kiev vin în timp ce forțele ucrainene pierd teren pe linia frontului și în timp ce Statele Unite se pregătesc pentru alegerile prezidențiale care ar putea schimba fundamental dinamica conflictului.

Lideri și oficiali de rang înalt din peste 90 de state s-au adunat într-o stațiune montană elvețiană pe 15 iunie pentru summitul de două zile dedicat soluționării celui mai mare conflict european de la cel de-al Doilea Război Mondial.

China și Rusia au lipsit de la conferință.

Kremlinul a criticat dur reuniunea, spunând că orice discuții privind încheierea conflictului care nu includ Rusia sunt „absurde”.

Oficialii ucraineni au declarat pe 15 iunie că Rusia ar putea fi invitată la următorul summit de pace.

În schimb, un adjunct al ministrului de externe rus a declarat săptămâna trecută că Moscova nu va participa la un eventual summit de pace.

Kremlinul a fost mai puțin categoric și a spus că nu există „nu există un plan precis” în ceea ce privește ideea unui al doilea summit.

Ucraina a găzduit delegații din 92 de țări la primul summit din Elveția, de luna trecută.

Rusia, care a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022, nu a fost invitată la eveniment și a respins orice discuție despre pace la care nu este invitată să participe.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit luni, într-o conferință de presă susținută după revenirea sa de la Washington, de la summitul NATO, despre trei pași pe care intenționează să îi facă pentru pregătirea unui plan de pace care ar puea fi gata până la sfârșitul anului.

Zelenski a spus că o primă întâlnire cel mai probabil va avea loc în Qatar la sfârșitul lunii iulie sau la începutul lunii august, având ca scop pregătirea un plan privind securitatea energetică.

Aceasta va fi urmată în luna august de o întâlnire în Turcia pentru a conveni asupra unui plan „pe deplin dezvoltat” pentru securitatea alimentară, a spus Zelenski.

O a treia întâlnire ar urma să aibă loc în Canada în septembrie, menită să creeze un plan de schimb de prizonieri și întoarcerea copiilor deportați de Rusia din Ucraina.

„Îmi stabilesc ca obiectiv să avem un plan complet gata în noiembrie. Când planul va fi gata, totul va fi gata pentru al doilea summit", a spus Zelenski.

În timpul primului summit de pace din 15-16 iunie din Elveția, peste 90 de țări s-au concentrat asupra celui mai devastator conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial.

Primul summit a discutat trei dintre cele 10 puncte avansate de Ucraina ca „formula de pace” a lui Zelenski, inclusiv securitatea alimentară, securitatea nucleară și eliberarea prizonierilor de război și a copiilor.

Oficialii ucraineni au spus că cel de-al doilea summit va discuta un plan elaborat în prealabil de zeci de țări împărțite în grupuri de lucru.

Participanții au lăudat lansarea unui proces de menținere a dialogului și perspectiva unui al doilea summit în viitorul apropiat.

Dar faptul că Moscova nu a fost invitată la eveniment și l-a luat în derâdere ca pe o pierdere de timp și efort a pus sub semnul întrebării viitorul oricărui proces de pace.

Deși comunicatul final al summitului nu a menționat în mod explicit Rusia, acesta a menționat că „atingerea păcii necesită implicarea și dialogul între toate părțile”.


La Washington, Zelenski s-a întâlnit cu mai mulți oficiali NATO și lideri mondiali, inclusiv cu președintele american Joe Biden, în timp ce Statele Unite se îndreaptă spre alegerile prezidențiale din 5 noiembrie.

Biden, un democrat și prezumtiv candidat al partidului, și-a exprimat sprijinul puternic pentru Ucraina pe parcursul președinției sale.

În schimb, rivalul republican, fostul președinte Donald Trump, care se așteaptă să fie nominalizat oficial la convenția partidului său, care va avea loc în această săptămână, la doar câteva zile după ce a supraviețuit unei tentative de asasinat, s-a opus extinderii ajutorului pentru Ucraina și și-a exprimat sentimentele proruse.

Trump a mai sugerat că, dacă va fi ales în noiembrie, va rezolva conflictul Rusia-Ucraina chiar înainte de a-și prelua mandatul, fără a detalia și cum anume.

În timpul conferinței de presă, Zelenski a fost întrebat dacă este îngrijorat de perspectiva revenirii lui Trump la Casa Albă.

„Nu mă tem” de această perspectivă, a spus Zelenski, adăugând că este convins că majoritatea republicanilor susțin Ucraina în războiul cu Rusia.

„Cred că dacă Donald Trump va deveni președinte, vom lucra împreună. Nu sunt îngrijorat de acest lucru”, a răspuns Zelenski. El a spus că est „îngrozit” de tentativa de asasinat împotriva sa și i-a urat însănătoșire grabnică.

El a adăugat că, atunci când s-a întâlnit cu guvernatorii republicani în timpul vizitei sale în SUA, a fost asigurat de tot sprijinul partidului.

„Există unii ale căror mesaje sunt mai de dreapta sau mai radicale”, a spus Zelenski pe 15 iulie. „Dar vreau să vă spun că majoritatea Partidului Republican susține Ucraina și poporul Ucrainei”.

Forțele rusești avansează. Ucraina are nevoie de cel puțin 128 de avioane F-16 și 25 Patriots

Pe câmpul de luptă, forțele rusești avansează spre est, exploatând avantajul numeric pe care-l au în trupe și echipament.

Ucraina spune că propriile sale apărări au fost întărite de livrările de arme occidentale în ultimele luni.

Cu toate acestea, Ucraina are nevoie de 25 de sisteme de apărare aeriană Patriot pentru a-și apăra pe deplin spațiul aerian și pentru a proteja întreaga țară de atacurile cu rachete rusești, a declarat în aceeai conferință de presă președintele ucrainean.

El a adăugat că-și dorește ca partenerii occidentali să trimită mai multe avioane de război F-16, scrie Associated Press.

Sprijinul occidental este crucial pentru Ucraina, care încearcă să învingă armata invadatoare mai mare și mai bine echipată a Rusiei.

O întârziere de șase luni în asistența militară din partea SUA, cel mai mare contributor al Ucrainei, a însemnat că forțele Kievului „au pierdut inițiativa” în prima linie, a amintit președintele ucrainean.

De când ajutorul SUA a fost reluat în aprilie, Ucraina se străduiește să blocheze ofensiva rusă pe flancul estic.

Zelenski nu a spus câte sisteme Patriot deține în prezent Ucraina, deși sunt cu mult mai puține decât cele 25 de care spune că are nevoie țara sa, după ce Rusia a distrus rețeaua națională de energie.

SUA și alți aliați NATO au promis săptămâna trecută că vor furniza Ucrainei zeci de sisteme de apărare aeriană în următoarele luni, inclusiv cel puțin patru dintre sistemele sofisticate și costisitoare Patriot.

Avioanele de război F-16 promise de țările occidentale urmează să sosească în Ucraina în două tranșe: primul lot în această vară și al doilea până la sfârșitul anului, a spus Zelenski.

El a spus că nu poate dezvălui câte vor fi exact și a recunoscut că livrările nu vor schimba, de la sine, jocul în război, având în vedere că forțele aeriene ruse sunt mult mai mari.

Chiar și așa, „nu vor fi suficiente. Cu siguranță ne vor întări, dar vor fi destule pentru a fi la nivelul forțelor aeriene ruse? Cred că nu vor fi de ajuns. Anticipăm o cantitate mai mare”, a spus el reporterilor.

Ucraina va avea nevoie de mai multe avioane de război, a spus el.

Kievul a spus în alte ocazii că are nevoie de cel puțin 128 de avioane F-16.

Kievul și-a intensificat, de asemenea, eforturile de mobilizare pentru a înrola mai mulți civili în forțele armate.

Zelenski a spus că armata l-a informat că „totul merge conform planului”, dar că este nevoie de o extindere a pregătirii.

„În ceea ce privește facilitățile de antrenament, nu sunt suficiente”, a spus el. „În prezent sunt în curs de extindere”.

În altă ordine de idei, Zelenski a dezvăluit că ia în calcul o remaniere a guvernului ucrainean. „Discutăm despre diferite schimbări cu unii miniștri”, a spus Zelenski.

Cât privește mobilizarea pe front, el a spus că se fac eforturi pentru mobilizarea mai multor trupe, care se desfășoară conform planului, deși Ucraina nu are suficiente terenuri de antrenament, iar 14 brigăzi nu au primit încă armele promise de Vest.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG