Cabinetul de la București vrea să cumpere Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti (PILG) din Republica Moldova, deținut de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
Achiziția ar urma să fie făcută prin intermediul Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” Constanţa, controlată de statul român prin Ministerul Transporturilor.
La Giurgiulești operează două entități de infrastructură portuară diferite: Portul de Stat Giurgiulești și Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti, iar Guvernul de la Chișinău a precizat deja pe 28 august că nu intenționează să vândă portul de stat.
În plus, purtătorul de cuvânt al guvernului moldovean spune că BERD, proprietarul companiei concesionare a Portului Internațional Liber de la Giurgiulești, negociază cu mai mulți potențiali investitori, inclusiv din România, Turcia, Olanda și Danemarca.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, un oficial al BERD a confirmat că banca vrea să vândă PILG și că este interesată ca procesul să decurgă transparent.
„BERD dorește să găsească un cumpărător de renume pentru port. Deseori suntem abordați de diverși cumpărători interesați, dar în prezent ne concentrăm pe colaborarea cu guvernul Republicii Moldova pentru a pregăti calea către un proces de vânzare transparent”, a declarat oficialul BERD.
De asemenea, reprezentanții Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa au declarat pentru Europa Liberă că discuțiile sunt purtate deocamdată la nivel guvernamental și că săptămâna viitoare se va întruni comisia de negociere.
Echipa va fi formată din reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Finanțelor, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și ai altor instituții relevante.
Istoria Portului Giurgiulești
Portul Giurgiulești se află în cel mai sudic punct al Republicii Moldova, la vărsarea râului Prut în Dunăre, și la circa 20 de kilometri de orașul românesc Galați.
Comuna Giurgiulești, de care aparține portul, a făcut parte, la fel ca restul țării, din Uniunea Sovietică, până la destrămarea sa din 1991.
În 1999, în schimbul cedării unei porțiuni de drum contestat în partea de est a Ucrainei, Republica Moldova a primit o fâșie de teren cu o ieșire la Dunăre de 450 de metri.
Portul a fost dat în exploatare în octombrie 2006, după zece ani de construcție. În 2004, a fost dat în concesiune pentru 99 de ani, iar terenul a rămas în proprietatea statului.
Acesta este singurul acces comercial la apele internaționale al Chișinăului și e împărțit în două entități de infrastructură portuară: Portul de Stat Giurgiulești și Portul Internațional Liber de la Giurgiulești (PILG).
Acesta din urmă aparține, din mai 2021, Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care controlează 100% din acțiunile Danube Logistics SRL, compania care operează PILG.
BERD este deținută de 73 de țări, inclusiv România și Republica Moldova, precum și de Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții.
Amplasat pe secțiunea maritimă a Dunării, cu o adâncime maximă a apei de șapte metri, portul este capabil să primească atât nave fluviale, cât şi nave maritime.
Portul are un terminal petrolier, două terminale de cereale, un terminal pentru alte mărfuri și un parc de afaceri.
În 2021, volumul de mărfuri transbordate era de peste 1,4 milioane de tone, din acest punct de vedere fiind pe locul trei în topul porturilor dunărene.
În 2008, Guvernul Republicii Moldova a cerut să-i fie returnată o porțiune din teren, unde a construit un terminal de pasageri, operat de întreprinderea de stat „Portul Fluvial Ungheni”. Autoritățile de la Chișinău au anunțat anul trecut că vor să reconstruiască și să modernizeze portul de stat, până în 2028.
De ce vrea România să cumpere singurul port din Moldova
Într-un memorandum adoptat pe 28 august, Guvernul României menționează că Portul Giurgiulești este „un nod logistic de importanță strategică” și că este „bine conectat cu linii de cale ferată cu ecartament larg și îngust”.
„De exemplu, există o conexiune regulată de trenuri-bloc pentru transportul containerelor între Giurgiulești și terminalul de containere operat de DP World din Constanța, care ajută la reducerea traficului de camioane și reprezintă o alternativă pentru a evita timpii de așteptare îndelungați la frontiere”, menționează Executivul român într-un comunicat emis miercuri.
Potrivit documentului, ținând cont de concurența dintre Portul Constanța și celelalte porturi din bazinul Mării Negre și ale statelor membre ale UE, cumpărarea acestui port ar urma să ajute la extinderea Portului Constanța și la transformarea lui într-un lider de piață pentru zona centrală și de sud-est a Europei.
Interesul statului român pentru acest port a fost anunțat în toamna anului trecut de către premierul Marcel Ciolacu.
El a argumentat atunci că, prin această investiție, România va deveni unul dintre cele mai importante hub-uri internaționale pentru reconstrucția Ucrainei, după finalizarea războiului, și trebuie să fie pregătită din punct de vedere logistic.
Cine sunt bulgarii cu care concurează Guvernul pentru Portul Giurgiulești
Guvernul nu a dezvăluit în memorandum cât ar fi dispus să plătească pentru port, însă – conform aceluiași document – pare că este presat să pornească negocierile, deoarece compania bulgară MBF Port Burgas și-a arătat deja interesul pentru Giurgiulești.
MBF Port Burgas operează două terminale din Portul Burgas (sudul Bulgariei) și face parte din Navigation Maritime Bulgare (Navibulgar). Până în 2008, Navibulgar a fost cea mai mare companie de transport maritim deținută de guvernul de la Sofia.
Europa Liberă a contactat MBF Port Burgas pentru un punct de vedere. Îl vom publica când îl primim.
După privatizarea companiei de stat, Navibulgar a ajuns în portofoliul fraților Kiril Domuschiev (55 ani) și Georgi Petrov Domuschiev (52 de ani), apropiați ai fostului premier Boyko Borisov.
De asemenea, cei doi frați sunt proprietarii celui mai de succes club de fotbal din Bulgaria din ultimele decenii: Ludogorets Razgrad.
Cei doi miliardari au fondat în 2003 conglomeratul Advance Properties, care are investiții în domeniul farmaceutic și în imobiliare, precum și în transportul maritim și al operațiunilor portuare, potrivit site-ului de prezentare.
La secțiunea parteneri este trecut un singur nume: Clinton Global Initiative, o organizație non profit înființată în 2005 de fostul președinte american Bill Clinton. Advance Properties s-a alăturat acestei fundații în 2022.
Articol scris cu sprijinul RFE/RL Moldova și RFE/RL Bulgaria.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
