Bulgaria și România au beneficiat de o finanțare substanțială din partea UE pentru epurarea apelor uzate urbane prin proiecte din cadrul politicii de coeziune, deși autoritățile naționale sunt cele care au responsabilitatea principală în ceea ce privește respectarea directivei și, în final, a sănătății propriului popor.
Pentru managementul sistemului de apă și canalizare, România a propus prin Planul Național de Redresare și Reziliență 3 reforme și 8 tipuri principale de investiții, cu o alocare totală de 1,88 miliarde euro.
Scopul directivei este de a proteja sănătatea oamenilor și mediul prin prevederea cerinței ca apele uzate urbane să fie colectate și epurate înainte de a fi evacuate în mediu.
Orașele trebuie să creeze infrastructura necesară pentru colectarea și epurarea apelor lor uzate urbane.
Apele uzate necolectate sau neepurate pot pune în pericol sănătatea umană și pot polua lacurile, râurile, solul, apele subterane și costiere.
Atât Bulgaria, cât și România au beneficiat de derogări pentru a se conforma directivei menționate în temeiul tratatului lor de aderare.
Cazul România
În România, 150 de mari aglomerări urbane cu peste 10 000 de locuitori nu îndeplinesc cerințele prevăzute în directivă referitoare la sistemele de colectare.
În 154 de orașe, apele uzate urbane care intră în sistemele de colectare nu sunt epurate în mod corespunzător.
Iar în 155 de mari orașe, România nu asigură o epurare mai riguroasă înainte de a evacua apele uzate în zone sensibile.
Toate aceste orașe ar fi trebuit să se conformeze directivei europene până pe 31 decembrie 2015.
Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în iunie 2018, urmată de o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în octombrie 2020 și de un aviz motivat în februarie 2022.
Scrisoarea suplimentară de punere în întârziere a fost trimisă României pentru a include unele mari aglomerări urbane care nu fuseseră incluse în domeniul de aplicare al scrisorii inițiale de punere în întârziere din iunie 2018.
Cazul Bulgaria
În Bulgaria, 10 mari aglomerări urbane cu peste 10 000 de locuitori fiecare nu îndeplinesc cerințele prevăzute în directivă referitoare la sistemele de colectare.
În 20 de mari orașe, apele uzate urbane care intră în sistemele de colectare nu sunt epurate în mod corespunzător.
Iar în 30 de mari orașe, Bulgaria nu asigură o epurare mai riguroasă înainte de a evacua apele uzate în zone sensibile.
Toate aceste orașe ar fi trebuit să se conformeze directivei europene până pe 31 decembrie 2010.
Comisia a trimis Bulgariei o scrisoare de punere în întârziere în iulie 2017, urmată de un aviz motivat în mai 2020.
Comisia consideră că eforturile depuse de autoritățile bulgare și române au fost, până în prezent, insuficiente și, prin urmare, trimite Bulgaria și România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Ce este Directiva de tratare a apelor urbane reziduale
Pactul verde european, prin obiectivul său de reducere la zero a poluării, își propune să protejeze sănătatea umană, mediul natural și să atingă neutralitatea climatică.
În temeiul Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale, statele membre trebuie să dispună de sisteme de colectare pentru toate aglomerările care au cel puțin 2.000 de locuitori.
În cazul în care instituirea unui sistem de colectare nu este justificată, în special pentru că ar implica costuri excesive, pot fi utilizate în schimb sisteme individuale sau alte sisteme adecvate, cu condiția să atingă același nivel de protecție a mediului.
Statele membre trebuie, de asemenea, să se asigure că evacuările provenite de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane care deservesc aglomerări urbane cu cel puțin 2 000 de locuitori respectă cel puțin nivelul de epurare secundară, care constă în epurarea materiilor organice din apele uzate urbane înainte de a fi evacuate în mediu.
În cazul în care o aglomerare își evacuează apele uzate într-o zonă sensibilă, trebuie să se asigure că apele respective sunt supuse unei epurări mai riguroase decât cea secundară.
