Linkuri accesibilitate

România speră la un rol-cheie pe ruta de transport între Marea Neagră și Marea Caspică


Șeful diplomației românești Teodor Meleșcanu a semnat alături de omologii săi din Turkmenistan, Azerbaidjan și Georgia, o declarație politică prin care susțin crearea unei rute de transport de mărfuri care să lege cele patru state

România vrea să dirijeze o nouă cale de transport al mărfurilor dinspre Asia Centrală spre Europa Occidentală, folosind căi diverse, punctul central urmând să fie portul Constanța.

Cel mai probabil, mărfurile care ar urma să fie aduse din Turkmenistan, fie ele resurse energetice, fie produse perisable sau poate chiar mărfuri chinezești, ar putea să ajungă pe cale terestră sau pe mare în Baku (Azerbaidjan).

Cei puțin peste 900 de kilometri dintre Baku și portul georgian Poti, unul dintre cele mai mari porturi la Marea Neagră, pot fi străbătuți terestru, fie pe șosea, fie pe calea ferată. Din Georgia până la Constanța, marfa ar urma să ajungă din nou pe mare. Mai departe, de la Constanța, bunurile ar putea să plece fie pe Dunăre către Viena și de acolo către restul statelor UE, fie pe autostradă sau chiar feroviar (prin Coridorul IV pan-european).

În acest context, miniștrii de externe ai României, Turkmenistanului, Azerbaidjanului și Georgiei au semnat, luni, o declarație politică prin care este susținută inițiativa privind crearea unei rute de transport de mărfuri care să lege Constanța de Poti (Georgia), Baku (Azerbaidjan) și Turkmenbași (Turkmenistan).

Partea română a explicat că își dorește ca acest proiect să devină realitate în „în cel mai scurt timp”.

„Am semnat o declarație politică, exprimând angajamentul nostru comun pentru avansarea inițiativei rutei de transport de mărfuri între Marea Neagră și Marea Caspică și operaționalizarea în cel mai scurt termen al acestui proiect”, a explicat șeful diplomației române, Teodor Meleșcanu.

Practic, această rută ar urma să lege Europa Centrală și de Nord de Caucazul de Sud și Asia Centrală, printr-un sistem de transport care să cuprindă atât transportul fluvial, maritim, cât și pe cel rutier și feroviar. Iar mai departe, proiectul țintește chiar să aducă mărfuri din regiunea Asia-Pacific, până în nordul Europei.

Ministrul român de externe a precizat că acest proiect a fost lansat în contextul „evoluției impresionante din regiune în ceea ce privește conectivitatea trasportului de mărfuri și a modernizării facilităților portuare”, iar pe de altă parte a accentului pus de UE pe conectivitate.

De altfel, reprezentanții Georgiei și Azerbaidjanului au atras atenția că guvernele lor au demarat deja proiecte importante legate de modernizarea infrastructurii, fie ea portuară, rutieră sau feroviară.

Mai pragmatic, ministrul azer de externe, Elmar Mammadyarov, a subliniat că acest coridor trebuie făcut mai „atractiv” astfel încât importatorii și exportatorii să dorească să își livreze mărfurile pe această rută. De aceea, discuțiile au mers mai în profunzime. Elmar Mammadyarov a explicat că cei patru miniștri avut avut „multe teme de făcut, au fost multe lucruri de discutat, de la taxele de tranzit, oportunitățile vamale și sfârșind cu reabilitatea soselelor și a căilor ferate”.

„Credem că alte țări, organizații internaționale și alte organizații economice vor fi interesate de acest proiect”, a spus la rândul său Rashid Meredov, ministrul turkmen al afacerilor externe.

Pe de altă parte, Radu Berceanu, fost ministru al transporturilor în perioada 2006-2007 și 2008-2010, atrage atenția că actualul context geopolitic – cu o Mare Neagră care are o prezență rusească în Crimeea – nu este favorabil unui astfel de proiect, chiar dacă acesta este unul bun.

„Proiectul ar fi bun, dar din cauza contextului actual, nu cred că e fezabil, nu cred ca există investitori care să bage bani în așa ceva. Si e vorba de bani mulți”,explică fostul ministru al transporturilor. El susține că doar voința politică a statelor nu este suficientă, iar finanțarea nu poate să vină doar de la ele. Radu Berceanu dă exemplul statului român care a preferat, în detrimentul investițiilor, să mărească salariile și pensiile, iar acum este obligat să le achite. Pe de altă parte, subliniază că pentru asemena investiții semnificative este nevoie de stabilitate, iar zona Mării Negre pare să nu mai aibă stabilitate.

„E nevoie de investiții (în porturi, n.r.), inclusiv la Constanța. Trebuie facută special o infrastructură, nu merge cu o infrastructură generală. Iar (Rusia, n.r.) niciodată nu o să lase să se facă ceva în fostele republici URSS pe care ei le consideră, în continuare, teritoriul lor (...) Tot ce se face pe acolo, dacă nu e cu aprobarea și participarea lor, am foarte mari îndoieli (că se va pune în practică, n.r.)”, a mai spus el.

Posibilitatea lansării acestui proiect, la inițiativa României și Turkmenistanului, la care au fost invitate și Georgia și Azerbaidjan, a fost discutată de mai multă vreme.

XS
SM
MD
LG