„Speranța legitimă a României de a deveni membră Schengen”, după cum a definit-o președintele Klaus Iohannis în conferința de presă susținută alături de președinta Parlamentului European, este posibilă în 2023.
Doar că intervin multe condiții pentru ca acest lucru să se întâmple, iar președintele încearcă să reducă optimismul și valul de entuziasm care au însoțit precedentul Consiliu JAI din 8 decembrie, unde Austria și Olanda s-au opus aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen.
Temporizarea pe care dorește să o impună Klaus Iohannis a existat și în comunicarea prezidențială dinaintea Consiliului JAI, dar și în cea a ministerului de Externe. Președintele și Bogdan Aurescu au ieșit cu mai multe poziționări în care au spus că 8 decembrie nu reprezintă o țintă pentru România, ci doar aderarea la spațiul Schengen.
Subiectul a fost însă inflamat din zona europarlamentarilor și a PNL, care au prezentat aderarea la spațiul Schengen ca un fapt aproape realizat, afirmă surse politice.
„Total greșit și au produs o așteptare falsă”, susțin sursele citate.
Printre lucrurile imputabile europarlamentarilor, potrivit surselor politice, se numără și „bâlciul sau circul de la Viena”, când mai mulți europarlamentari PNL s-au lăudat că l-au criticat dur pe cancelarul austriac, dar fără vreun efect în votul din Consiliul JAI.
Discuțiile privind aderarea la spațiul Schengen vor fi reluate în 2023, dar Klaus Iohannis cere mai multă atenție și mesaje corect dimensionate pentru a nu crește iar nivelul de așteptare în societate.
„Chestiunea Schengen nu se discută la Consiliul European, nu se tranșează acolo. Deci, încă o dată, chestiunea Schengen nu se tranșează la Consiliul European, ci se tranșează la Consiliul JAI”, a întărit președintele în mesajul său.
Consiliul European din 8 – 9 februarie este dedicat problemei migrației, după cum a anunțat Charles Michel, președintele CE. Austria a fost cea care a ridicat cel mai agresiv problema migrației și a fost motivul oficial pentru care a votat împotriva aderării României la spațiul Schengen.
Iohannis și mesajele de temporizare pentru PNL
De ce a ieșit președintele cu această precizare? Surse din PNL spun că mesajul este direcționat către mai mulți lideri de partid, care au început iar să lanseze zvonuri că „problema Schengen va fi rezolvată de Klaus Iohannis în luna februarie”.
Conducerea PNL speră ca problema aderării României la spațiul Schengen să fie tranșată în luna martie și să existe un vot pozitiv în Consiliul JAI. Pentru PNL este important ca o decizie privind aderarea la Schengen să fie luată înainte de luna mai, când se va produce rotativa guvernamentală, iar funcția de premier va reveni PSD.
Liberalii nu își doresc ca succesul aderării să fie capitalizat politic de partenerii de coaliție și de Marcel Ciolacu.
Social-democrații au aruncat în spațiul public un sondaj CURS, în care arată că principalii vinovați pentru ratarea țintei Schengen sunt președintele Iohannis, guvernul și PNL.
Ciucă, către colegi: Dacă nu intrăm până în martie, nu mai intrăm în 2023
„Dacă nu există o decizie până în martie, vă garantez că nu intrăm în 2023”, le-a spus, potrivit surselor citate, premierul Ciucă mai multor colegi de partid.
Liberalii speră ca după alegerile regionale din Austria, care au loc la sfârșitul lunii ianuarie, poziția premierului Nehammer să se nuanțeze. Totodată, măsurile luate la Consiliul European privind migrația, speră liberalii, să satisfacă pretențiile Austriei.
Surse guvernamentale precizează că Austria a invocat faptul că a analizat tehnologic telefoanele migranților, dar în realitate, s-a făcut o analiză doar pentru 400 de telefoane și „nici măcar acelea nu au demonstrat că traseul a fost prin România.
„În discuțiie cu parea austriacă, Bode le-a spus că România poate primi 1.200 de migranți, dacă partea austriacă crede că aceștia au traversat prin țara noastră. Austriecii au refuzat dialogul și au precizat că discuția este una politică, nu tehnică”, au declarat surse guvernamentale.
Dialogul tehnic între partea română și austriacă a avut loc la Viena, după ce președintele Iohannis și cancelarul Nehammer au convenit, potrivit mai multor surse politice, să existe un dialog între cele două state pe tema Schengen înaintea votului din 8 decembrie. Cu o seară înaintea votului, premierul Ciucă a avut și el o discuție directă cu cancelarul austriac, dar tot fără un rezultat pozitiv.
Dacă România ratează și 2023 în efortul pentru Schengen, 2024 este un an compromis, deoarece este anul alegerilor europarlamentare.
PSD a început negocierile cu Spania
Dacă liberalii speră ca tema Schengen să fie una de succes până în aprilie, social-democrații au început negocierile cu Spania, țara care va deține președinția Consiliului UE în partea a doua a anului 2023.
„Sunt șanse mai mari să aderăm la Schengen sub președinția spaniolă decât în timpul președinției suedeze”, susțin surse din conducerea PSD.
Președintele Klaus Iohannis a precizat că a început deja discuțiile cu partea suedeză, care este la curent cu doleanțele României. Un nou vot în Consiliul JAI, a completat președintele Iohannis, se va produce doar atunci când va exista siguranța unui vot pozitiv.
„Nu ne putem permite încă un eșec”, a punctat Klaus Iohannis.
Chiar dacă înaintea Consiliului JAI din 8 decembrie se avansese posibilitatea decuplării Bulgariei de România, președintele nu a avansat acest scenariu pentru 2023, ci speră la un acord pentru ambele state.
Analist: Dușul rece poate schimba ceva, trebuie să batem fierul cât e cald
Analistul de politică externă, Ștefan Popescu, a declarat pentru Europa Liberă că scenariul decuplării României de Bulgaria nu este unul fezabil, iar decizia se va lua „la pachet”.
Potrivit acestuia, România trebuie să aibă o prezență mai activă în zona diplomatică, mai ales cu țările din proximitate, ca Austria.
„Trebuie să batem fierul cât e cald, trebuie să avem un contact strâns cu președinția suedeză și spaniolă, ele își pasează dosarele. E bine să avem consultări cu partea bulgară, nu ne putem detașa de Bulgaria, trebuie să lucrăm cu ei”, a recomandat analistul Ștefan Popescu.
Eșecul votului din 8 decembrie are și o parte pozitivă, potrivit expertului.
„Acest duș rece poate fi considerat benefic pentru a schimba ceva”, susține Ștefan Popescu, care avertizează că România nu a excelat în relațiile informale cu partea austriacă.
