Linkuri accesibilitate

Un document de 4,4 mld de dolari? Cum ar putea scăpa România de plata unor daune uriașe în dosarul Roșia Montană


Fostul proiect minier de la Roșia Montană a fost inclus în patrimoniul UNESCO.

Mining Watch România cere Guvernului să depună o decizie a Curții de Apel Ploiești în procesul de arbitraj din dosarul Roșia Montană. Documentul a anulat ultimul certificat de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic/Roșia Montană și ar șubrezi, conform ONG-ului, pledoaria Gabriel Resources.

Asociația susține că documentul de la Ploiești este un „act-cheie în procesul de arbitraj de la Washington privind Roșia Montană și ar putea ajuta România să scape de plata a 4,4 miliarde de dolari către Gabriel Resources.”

Documentul este o decizie a Curții de Apel Ploiești care ar demonstra, susține Mining Watch, că unul dintre documentele atașate la dosar de Gabriel Resources nu era valabil la momentul depunerii.

„Guvernul mai are la dispoziție doar câteva zile pentru a depune concluziile finale în procesul de de la Washington, iar decizia Curții de Apel Ploiești este crucială pentru că anulează una dintre probele fabricate de Gabriel Resources”, se arată într-o scrisoare transmisă presei de către Mining Watch România.

Proces întors

Curtea de Apel Ploiești a casat o hotărâre a Tribunalului Buzău din 10 decembrie 2020 și a dispus anularea certificatului de descărcare arheologică pentru proiectul minier.

Mining Watch România susține că firma Gabriel Resources ar fi folosit în procesul de la Washington o decizie care nu era definitivă a Tribunalului Buzău, hotărâre care a fost desființată de instanța superioară.

În actele depuse la dosar se precizează că decizia din decembrie 2020 a Tribunalului Buzău ar fi „definitivă și irevocabilă”, însă, potrivit portalului oficial al instanțelor de judecată, procesul continua la data respectivă la Curtea de Apel Ploiești.

„Nu înțelegem nici cum de avocații statului român nu au contestat spusele Gabriel Resources. Orice student la Drept știe să citească o decizie a unui tribunal. Acum, în mod public, cerem Guvernului să îndrepte acea scăpare și să depună adevărata decizie definitivă din dosar” a declarat Stephanie Roth, reprezentantul Mining Watch România.

Întrebări fără răspuns

România este reprezentată în acest proces de consorțiul format din societățile de avocatură Lalive Avocats și SCA Leaua, Damcali, Deaconu, Păunescu (LDDP). Reprezentanții firmei de avocatură ne-au transmis că orice comunicare cu presa pe marginea acestui subiect se desfășoară prin intermediul Ministerului de Finanțe.

Europa Liberă a solicitat reprezentanților Guvernul României un punct de vedere cu privire la susținerile Mining Watch.

Purtătorul de cuvânt Dan Cărbunaru ne-a asigurat că se interesează și revine cu răspunsul, în timp ce un alt funcționar ne-a cerut să facem o solicitare scrisă în baza legii 544/2001, la care nu a răspuns până la publicarea materialului.

Ce onorarii primesc avocații

„Europa Liberă” a relatat că România, prin Ministerul de Finanțe, a semnat în 2015 un acord cadru de patru ani pentru reprezentare juridică în disputa cu Gabriel Resources Ltd, proces care se desfășoară la Curtea de Arbitraj Internațional de la Washington și care are o miză de aproximativ 5 miliarde de dolari.

Avocații angajați de România, care au sugerat guvernului să retragă dosarul Roșia Montană de la UNESCO pentru a nu plăti posibile despăgubiri de 5 miliarde de dolari, au onorarii cuprinse între 137 și 139 de euro pe oră.

De partea cealaltă. Gabriel Resourses Ltd este reprezentat de casa de avocatură Țucă, Zbârcea și Asociații. Compania nu a răspuns unei solicitări trimisă pe e-mail de a comenta susținerile Mining Watch.

Dilema lui Gheorghiu

În urmă cu un an, fostul ministru al Culturii, Bogdan Gheorghiu, a susţinut că avocaţii angajați de partea română sfătuiesc Ministerul Finanţelor să ceară imperativ retragerea dosarului Roşia Montană de la UNESCO.

Potrivit demnitarului, avocaţii spun că dacă dosarul va fi retras, România va plăti despăgubiri de circa 1 miliard de dolari, faţă de cele 5 miliarde de dolari pe care le-ar plăti dacă Guvernul va merge mai departe cu procedura de înscriere a Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO.

„Într-un fel, este de înţeles, pentru că statul român, în procesul acesta de arbitraj de la Washington, este reprezentat de Ministerul Finanţelor, care a angajat o firmă de avocatură (…) Ministerul Finanţelor spune că dacă menţinem dosarul plătim 5 miliarde, dacă îl retragem plătim în jur de 1 miliard, pentru că despăgubiri plătim oricum, aşa spun avocaţii”, declara atunci Gheorghiu.

Proces cu miză uriașă

Guvernul nu a retras dosarul, iar între timp, pe 27 iulie, peisajul cultural minier Roșia Montană a fost înscris în lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Peisaj din zona Roșia Montana, o regiune bogată în resurse naturale a cărei exploatare ar altera grav mediul, spun specialiștii.
Peisaj din zona Roșia Montana, o regiune bogată în resurse naturale a cărei exploatare ar altera grav mediul, spun specialiștii.

În 1999, statul român a eliberat o licență de exploatare a perimetrului minier de la Roșia Montană. În 2013, când firma înființată de către omul de afaceri Frank Timiș a demarat exploatarea aurului de la Roșia Montană, au izbucnit o serie de proteste de stradă care au determinat guvernul să oprească exploatarea.

Compania a dat statul român în judecată în 2017 și cere despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari pentru blocarea exploatării.

Mining Watch România este o reţea de organizaţii care se alătură comunităţilor locale în eforturile lor de a opri proiectele miniere distructive, la scară industrială.

Mining Watch monitorizează avizele emise de autorităţi în beneficiul companiilor miniere şi semnalează neregulile către factorii de decizie din România şi, când este relevant, la nivelul UE.

  • 16x9 Image

    Virgil Burlă

    Jurnalist de investigații, a lucrat în 20 de ani de carieră la diverse publicații. Uneori cu patimă sau cu sentimentul că totul este pierdut. Ghidat de interesul public și pasionat de studiul comunismului ca experiment social, Virgil Burlă crede că jurnaliștii sunt „agenții sanitari” ai societății.

XS
SM
MD
LG