Informațiile noi despre acumularea de trupe au alertat și oficiali americani, pentru că nivelurile actuale de echipamente staționate în zonă ar putea furniza forțe de primă linie timp de șapte până la 10 zile, iar alte unități de sprijin chiar pentru o lună.
Reprezentantul democrat în Congresul american Mike Quigley (Illinois), care face parte din Comisia de Informații a Camerei Reprezentanților, a declarat pentru CNN că Rusia și-a poziționat la graniță trupele în așa fel încât să poată invada Ucraina în orice moment, „când vor ei” și spune că desspre „capacitățile Rusiei” mobilizate la granița cu Ucraina că „ar fi echivalente cu un blitzkrieg modern”.
Un înalt oficial al administrației a declarat pentru CNN că SUA „au văzut alte trupe ruse adăugate în regiunea de graniță în ultimele zile”, dar sursa a refuzat să detalieze și câte trupe.
Încă nu este clar dacă președintele rus Vladimir Putin intenționează să invadeze Ucraina sau dacă construirea este un joc de brinkmanship pentru a obține concesii din partea Occidentului, au spus oficialii.
Brinkmanshipul este o tehnică militară și de politică externă în care una sau ambele părți forțează interacțiunea dintre ele până la pragul confruntării pentru a obține o poziție de negociere avantajoasă față de cealaltă. Tehnica se caracterizează prin alegeri politice agresive prin care se asumă riscuri ce ar putea provoca un potential dezastru.
Mișcările militare de la granița cu Ucraina i-a alarmat și pe oficialii occidentali, care spun că Rusia se poziționează astfel tocmai pentru a putea lansa un atac într-un termen foarte scurt.
„Nu știm dacă președintele Putin a luat decizia de a invada (Ucraina – n.r.). Știm că își pune în aplicare capacitatea de a face acest lucru în scurt timp, dacă decide acest lucru”, a declarat miercuri secretarul de stat al SUA Antony Blinken reporterilor din Letonia, adăugând că „trebuie să ne pregătim pentru toate situațiile”.
Un înalt oficial al serviciilor secrete occidentale a spus, în mod similar, că Rusia încearcă să „pregătească scena pentru a fi pregătită să desfășoare o operațiune la scară destul de mare” în Ucraina, într-un efort de a constrânge Kievul de la deriva sa pe orbita vest-europeană și a NATO.
Rusia a negat în ultimele zile că are vreun plan de a ataca Ucraina, dar a cerut garanții de securitate din partea Occidentului, cum ar fi angajamentul că nu va permite Ucrainei să adere la NATO.
„Așadar, dacă NATO încă refuză să discute această temă sau despre garanțiile sau ideile prezentate de președintele Rusiei, Vladimir Putin, bineînțeles că vom lua măsuri pentru a ne asigura că securitatea, suveranitatea și integritatea noastră teritorială nu depind de nimeni altcineva”, a declarat joi ministrul rus de externe Serghei Lavrov.
SUA încă deliberează ce fel de consilier militar să trimită în Ucraina în fața consolidării rusești la granițe.
Ucraina va pune în funcțiune noi ambarcațiuni militare de patrulare, furnizate de SUA, în zilele următoare pentru a-și consolida misiunile în Marea Neagră. SUA intenționează, la rându-I, să trimită mai multe arme antitanc, cum ar fi rachetele Javelin, dar deocamdată s-a renunțat la furnizarea de rachete sol-aer către Ucraina, precum Stingers, pe care Rusia le-ar considera provocatoare, au spus surse autorizate pentru CNN.
SUA și aliații săi din Europa și NATO au avertizat Rusia cu privire la sancțiuni economice severe în cazul în care va invada Ucraina.
Însă oficialii occidentali sunt destul de reținuți în a se lăsa atrași într-un conflict militar, spune un oficial al serviciilor secrete occidentale care este de părere că Rusia speculează din plin această slăbiciune.
„Dacă ameninți cu forța și îți menții forțele pe teren, iar intervențiile din Occident, politic și militar, sunt blânde sau inexistente, asta te încurajează”, a spus oficialul. Atunci, „sunt dispus să-mi asum acest mare risc și să folosesc forța și pariez că nu ești dispus să te pui cu mine ca să ajungi la pierderi de vieți omenești”, a explicat el strategia pe care Rusia o folosește în raporturile sale cu Occidentul în problema ucraineană.
Oficialii occidentali au făcut presiuni pentru o soluție diplomatică despre care speră că va detensiona tensiunile, în special prin punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk, un protocol de încetare a focului semnat de Ucraina și Rusia în 2015.
„Este nevoie de doi pentru a tango, iar dacă prietenii noștri ruși sunt pregătiți să pună în aplicare angajamentele luate la Minsk, precum și prietenii noștri ucraineni, vom sprijini pe deplin acest lucru și acesta este cel mai bun mod de a evita o nouă criză în Ucraina”, a spus Blinken joi.
Criticii au caracterizat acordurile de la Minsk ca fiind disproporționat de avantajoase pentru Moscova.
Dar SUA au împins Kievul și Moscova să-și pună în aplicare termenii, inclusiv modificările constituționale pentru Ucraina, ca să poată da autonomie orașului Donețk, condus de separatiști.
Orașul a fost un câmp de luptă major între forțele ucrainene și proruse de mai bine de șapte ani, iar unii oficiali ai administrației Biden cred că dacă Ucraina ar acționa mai întâi prin aplicarea acordului de la Minsk, atunci sarcina de a detensiona lucrurile ar reveni Rusiei.
Numai că oficialii ucraineni au respins o astfel de solicitare, argumentând că acordurile de la Minsk nu necesită astfel de modificări constituționale.
De asemenea, Rusia nu a implementat mai multe dintre prevederile de la Minsk, inclusiv încetarea focului, retragerea tuturor armelor grele de pe linia de contact din estul Ucrainei și schimbul total de prizonieri politici, după cum a subliniat joi Blinken. El s-a referit la acțiunile rușilor, ca după „manual”, atunci când pretănd că au fost provocați să facă ceva ce plănuiau oricum să facă de mult.
