Linkuri accesibilitate

Parlamentarii ruși cer recunoașterea independenței regiunilor separatiste ucrainene Donețk și Luhansk


Legislativul de la Moscova este dominat de parlamentarii partidului Rusia Unită, a lui Vladimir Putin.

Duma de Stat a Rusiei (camera inferioară a legislativului) a adoptat, marți, o rezoluție în care îi cere președintelui Vladimir Putin recunoașterea independenței celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei.

Luptele din estul Ucrainei, din Donețk și Luhansk, durează din 2014, de când așa-numiții „omuleți verzi”, militari ruși fără însemne oficiale, au intervenit în sprijinul regiunilor separatiste. Circa 14.000 de oameni au murit până acum în zonă.

ACTUALIZARE – Într-o conferință de presă cu cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, președintele Vladimir Putin a spus, marți după-amiază, că a aflat despre votul din Duma de Stat. „Parlamentarii exprimă poziția populației din Rusia”, iar aceasta are compasiune față de minoritatea rusă din Donbas, a spus el.

Rezoluția ar fi fost votată nu doar a partidului său, Rusia Unită, ci și de parlamentari ai opoziției. „Trebuie să facem tot ce putem pentru cei din Donbas, dar primul pas e să valorificăm oportunitățile din cadrul Acordului de la Minsk”, a adăugat Vladimir Putin.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, marți, că Donețk și Luhansk sunt parte a Ucrainei, în granițele recunoscute internațional.

Recunoașterea independenței lor, așa cum cere Duma, ar reprezenta o încălcare a legilor internaționale, a suveranității Ucrainei și a acordurilor de la Minsk.

Și ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith, a declarat, marți, că o recunoaștere a independenței celor două regiuni ar însemna un nou pas de escaladare a tensiunilor.

___

Situația celor două regiuni este unul din principalele puncte de tensiune între Rusia și Ucraina. Acordurile de la Minsk din 2014 și 2015 erau menite să încheie conflictul, dar și să clarifice gradul de autonomie a acestei zone, cu o importantă minoritate rusă.

Recunoașterea independenței acestor regiuni ar însemna respingerea de către Rusia a oricăror negocieri în Formatul Normandia (Rusia, Ucraina, Franța Germania), invocat de președintele Franței drept bază a negocierilor pentru reducerea tensiunilor de la granița cu Ucraina, unde Rusia a mobilizat circa 130.000 de militari și importante echipamente militare de luptă.

Votul din Duma de Stat, dominată de partidul Rusia Unită al lui Vladimir Putin, vine în ziua în care la Moscova se află cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, în cadrul unei noi întâlniri menite să identifice soluții diplomatice, în ciuda avertismentele recente, în special ale Statelor Unite cu privire la o invazie a Ucrainei, care ar putea avea loc „în orice moment”.

Mai mult, Kremlinul păruse să sugereze, luni, prin intermediul unei convorbiri făcute publice între Vladimir Putin cu miniștrii săi de Externe și al Apărării, că ar exista încă loc de negocieri. De la Externe, Serghei Lavrov transmitea că sunt multe lucruri de discutat, dar și elemente care permit continuarea discuțiilor, iar ministrul Apărării, Serghei Şoigu, spunea că unele din exercițiile militare care au îngrijorat Ucraina și Occidentul s-au finalizat sau s-ar apropia de finalizare.

Reuters remarca, luni, că parlamentarii din Duma de Stat pregătiseră două proiecte de rezoluții: unul cerea recunoașterea independenței zonei ucrainene Donbas (Donețk și Luhansk), al doilea cerea un punct de vedere al Administrației pe acest subiect. Potrivit Reuters, cel de-al doilea ar fi permis prelungirea neclarității cu privire la intențiile lui Vladimir Putin.

Înaintea întâlnirii cu Olaf Scholz, Vladimir Putin i-a spus acestuia că una din prioritățile Rusiei este cooperarea cu Germania în domeniul energiei, transmite Reuters. Tema a fost, de altfel, una de actualitate în întreaga perioadă de amplificare a tensiunilor de la granițele Ucrainei.

SUA au amenințat că vor bloca certificarea gazoductului Nord Stream 2, care poate transporta gaze direct din Rusia în Germania și e considerat de Ucraina o „armă geostrategică” a Rusiei. Washingtonul a făcut chiar o serie de pași pentru găsirea unor soluții de aprovizionare a Europei în cazul în care Rusia oprește livrarea de gaze.

La conferința de presă de la Washington, alături de președintele SUA, Joe Biden, Olaf Scholz a refuzat însă să formuleze o amenințare categorică pe subiectul Nord Stream 2, lucru pe care Joe Biden l-a făcut. Cancelarul Scholz a precizat însă, că ar exista unitate între aliați în chestiunea sancțiunilor. Aceasta deși Ungaria este un membru al UE care poate bloca sancțiuni ce necesită unanimitate în Consiliul UE.

Tema gazelor a fost menționată și de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski la conferința de luni cu Olaf Scholz.

Interesele economice ale Moscovei au fost invocate de numeroși analiști de politică externă drept principalul punct în care Occidentul ar putea, de fapt, negocia cu Rusia lui Vladimir Putin, însă alții semnalau că Rusia nu se mai teme într-o măsură relevantă de eventuale sancțiuni.

De altfel, sancțiunile de după anexarea ilegală a Crimei nu au schimbat, la opt ani de la aceasta, în niciun fel situația Peninsulei, la fel cum nu a reușit să o facă insistența Occidentului că nu recunoaște anexarea și că suveranitatea și independența Ucrainei nu sunt negociabile.

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

Clădirea de patrimoniu a închisorii de la Râmnicu Sărat nu mai are acoperiș
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:03 0:00
XS
SM
MD
LG