Un tribunal rus a prelungit luni, 1 aprilie, arestarea preventivă a jurnalistei RFE/RL Alsu Kurmașeva până pe 5 iunie.
Audierea nu a vizat fondul cauzei.
RFE/RL a numit luni arestarea ei „revoltătoare” și a spus că a fost închisă „pur și simplu pentru că deține un pașaport american”.
„Acuzațiile împotriva lui Alsu sunt fără temei. Nu este un proces legal, este un truc politic, iar Alsu și familia ei plătesc în mod nejustificat un preț groaznic”, a spus președintele RFE/RL, Stephen Capus.
„Rusia trebuie să pună capăt acestui fals și să o elibereze imediat pe Alsu”, a adăugat el.
Tribunalul Districtual Soviețki, din Kazan, a prelungit luni mandatul de arestare emis pe numele jurnalistei de la serviciului Tătar-Bașkir al Radio Liberty, până pe 5 iunie.
Informația a fost publicată de un corespondent RusNews din sala de judecată, care a și filmat-o:
Apărarea jurnalistei a insistat pentru schimbarea măsurii preventive în arest la domiciliu, însă instanța a refuzat.
Potrivit RusNews și ziarului Kommersant-Kazan, la anunțul deciziei judecătorești a fost prezent consulul general al SUA, Stuart Wilson.
El a declarat pentru Kommersant că nu poate face comentarii despre caz, dar a spus că a venit în instanță pentru a o „susține” pe Alsu cu prezența sa.
Înaintea procedurii judiciare, Kurmașeva le-a spus reporterilor că „nu se simte prea bine din punct de vedere fizic” și că condițiile ei de viață în detenție „sunt foarte proaste”.
Jurnalista a spus că a primit îngrijiri medicale „minime” și că condițiile din celula ei sunt primitive, cu o gaură în podea servind drept toaletă.
Ea le-a spus jurnaliștilor că „anumite diagnostice s-au înrăutățit”, că nu este „foarte bine fizic, condițiile de viață sunt foarte proaste”. „Nu am cum să-mi monitorizez sănătatea”, a spus Alsu.
Întrebată dacă primește îngrijiri medicale, jurnalista a răspuns: „minime”.
Kurmașeva a descris condițiile de detenție: „Celula are cinci metri pătrați pe doi. Nu este apă caldă. În loc de toaletă, este o gaură în podea. Nu este nici măcar o jumătate de metru liber! Două paturi și nicio masă, pereți ponosiți. Reparații, probabil, nu au mai avut loc de jumătate de secol."
Susținere internațională pentru Alsu Kurmașeva
- Detenția lui Alsu a fost condamnată de guvernele: Canadei , Republicii Cehe, Franței, Poloniei și Suediei, precum și de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, de Președintele Parlamentului European, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) pentru libertatea presei și Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturi.
- Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor a publicat un apel pentru eliberarea lui Alsu.
- Organizațiile internaționale pentru drepturile omului și pentru libertatea presei au condamnat de asemenea detenția motivată politic a lui Alsu și au cerut eliberarea imediată a acesteia. Printre acestea se numără: Amnesty International, Comitetul pentru Protecția Jurnaliştilor, Freedom House, PEN America, Reporteri Fără Frontiere, Federația Internațională a Jurnaliștilor și Institutul Internațional de Presă.
- Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor a spus că „Arestarea lui Alsu Kurmașeva este de departe cel mai flagrant exemplu de abuz al legilor rusești privind agenții străini împotriva presei independente”.
- În noiembrie 2023, organizația pentru drepturile omului Reporteri Fără Frontiere, Coaliția Femeilor în Jurnalism, Clubul Național de Presă, Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor și alte 10 organizații au cerut secretarului de stat al SUA Antony Blinken să „accelereze procesul și să declare imediat” jurnalistul serviciului tătar-bașkir de la Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL), Alsu Kurmașeva „reținut pe nedrept”.
- Departamentul de Stat al SUA acordă „o mare atenție” cazului Alsu Kurmașeva, a anunțat pe 18 ianuarie 2024 purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat Matthew Miller. Ministerul de Externe încă nu a recunoscut jurnalista ca fiind deținută pe nedrept, ceea ce nu înseamnă că astfel de eforturi nu se fac, a declarat Matthew Miller.
- Pe 30 noiembrie 2023, proiectul „Sprijin pentru prizonierii politici. Memorial” a declarat-o pe Alsu deținut politic.
Pe 20 februarie, Curtea Supremă a Republicii Ruse Tatarstan a respins cererea jurnalistei de transfer în arest la domiciliu din cauza stării de sănătate, și a decis că Alsu va rămâne în arest preventiv.
Autoritățile rusești i-au confiscat jurnalistei, care locuiește la Praga cu soțul și cei doi copii, pașapoartele american și rusesc în iunie anul trecut, după ce a călătorit în Rusia pentru o urgență familială.
Jurnalista care lucrează la Praga, Republica Cehă, pentru Europa Liberă are dublă cetățenie, rusă și americană, și a fost reținută de autoritățile rusești pe 18 octombrie sub acuzația de încălcare a așa-zisei legi a agenților străini.
Ea a fost apoi arestată pentru că nu s-a înregistrat ca „agent străin” în octombrie, în timp ce aștepta returnarea pașapoartelor.
Ea a fost acuzată ulterior de răspândirea de informații false în temeiul noilor legi rusești ale cenzurii în urma ofensivei militare rusești în Ucraina, invadată de Putin pe 24 februarie 2022.
Acuzația presupune până la cinci ani de închisoare, în timp ce pentru răspândirea de „informații false” Kurmașeva poate primi și 15 ani de închisoare.
În 2022, Kurmașeva a editat o carte intitulată „Spunând nu războiului ” – o colecție de interviuri și povești de la ruși care se opun campaniei Moscovei împotriva Ucrainei.
Departamentul de Stat al SUA a declarat anul trecut că arestarea jurnalistei „pare a fi un alt caz de hărțuire de către guvernul rus a cetățenilor americani”.
Washingtonul a acuzat Moscova că a arestat cetățeni americani fără dovezi ca să-i poată schimba cu rușii aflați în închisoare în străinătate.
În ciuda faptului că a petrecut mai mult de patru luni în arest, Departamentul de Stat al SUA nu a desemnat-o încă deținut pe nedrept, așa cum a făcut cu alți cetățeni americani deținuți în Rusia.
Desemnarea ar ridica profilul cazului împotriva jurnalistei, etichetându-l ca motivat politic.
Alți doi cetățeni americani deținuți de Rusia, reporterul Wall Street Journal Evan Herșcovici și fostul pușcaș marin Paul Whelan au fost desemnați ca deținuți pe nedrept.
Kurmașeva, care lucrează pentru Serviciul Tătar-Bașkir al Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL) de 25 de ani, a părăsit capitala cehă la mijlocul lunii mai din cauza unei urgențe familiale în Tatarstanul natal.
Ea a fost reținută de autoritățile rusești în timp ce-și aștepta zborul de întoarcere pe 2 iunie 2023, pe aeroportul din Kazan, unde i-au fost confiscate ambele pașapoarte și telefonul.
După cinci luni a fost amendată cu 10.000 de ruble (108 dolari) pentru că nu și-a înregistrat pașaportul american la autoritățile ruse.
În imposibilitatea de a părăsi Rusia fără documente de călătorie, Kurmașeva a fost reținută din nou pe 18 octombrie, iar de această dată a primit acuzația de neînregistrare ca agent străin.
Două luni mai târziu, a fost acuzată de răspândirea de informații false despre armata rusă.
Kurmașeva a scris recent din celula sa de închisoare din orașul rus Kazan că detenția ei devine din ce în ce mai grea: „devine încet, dar sigur, mai puțin suportabilă”.
Reprezentanții mai multor grupuri de apărare a drepturilor omului spun că așa-zisa lege a agenților străini este folosită de Kremlin pentru a reprima orice disidență.
Moscova a fost, de asemenea, acuzată că a reținut americani pentru a le folosi ca monede de schimb pentru rușii aflați în închisoare în Statele Unite.
Cehia, alături de alte 22 de națiuni, a nominalizat-o pe jurnalistă la Premiul Mondial pentru Libertatea Presei UNESCO/Guillermo Cano 2024.
Premiul anual creat în 1997 onorează o persoană sau un grup de oameni care au o contribuție „remarcabilă” la apărarea și promovarea libertății presei pe tot globul, în ciuda „pericolului și persecuției” cu care se confruntă.
Sursa: Serviciul Tătar-Bașkir al RFE/RL.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
