Organizația, care a documentat pentru mai bine de 30 de ani crimele din epoca sovietică și a apărat constant dreptul rușilor la un proces echitabil, se afla deja sub o presiune imensă, după ce autoritățile ruse au etichetat-o drept un „agent străin” în anul 2015.
Procurorii acuză grupul Memorial de „glorificarea terorismului și extremismului”, potrivit procurorului general.
Într-o declarație comună ținută joi, 18 noiembrie, Gorbaciov și Muratov au transmis că încercările procurorilor de a închide Memorial au cauzat „grijă și anxietate în țară, un sentiment împărtășit de noi toți”.
„Activitățile pe termen lung ale Memorialului au avut întotdeauna ca scop restabilirea justiției istorice, păstrarea memoriei a sute de mii de oameni uciși și răniți în anii de represiune și prevenirea ca acest lucru să se întâmple în prezent și în viitor. Continuarea acestei munci coincide cu interesele societății și ale statului rus”, au afirmat Gorbaciov și Muratov.
„Cerem Biroului Procurorului General să retragă cererea din instanță și să soluționeze cererile în afara instanței”, a continuat mesajul acestora.
După cererea depusă de procurori, instanța a programat o audiere a organizației pentru 25 noiembrie.
La scurt timp după ce Curtea Supremă a înștiințat Memorial despre cererea făcută de procurori, angajații organizației au distribuit informația pe Twitter cu mesajul „Nu ne vine să credem”.
Munca acesteia, realizată de o rețea națională formată din activiști, a adus la suprafață pagini negre din istoria Rusiei și a Uniunii Sovietice, în mod special crimele comise de regimul stalinist.
Printre realizările cele mai de seamă se numără crearea unei baze de date cu detaliile a peste trei milioane de acte de represiune. Memorial precizează faptul că multe dintre actele enumerate nu au avut drept țintă o singură persoană - unele măsuri de persecuție au afectat familii întregi. Organizația a creat, de asemenea, o hartă cu locurile unde au avut loc execuții și înmormântări secrete ale victimelor represiunii. Proiectul conține totodată o listă cu cimitirele, lagărele, închisorile implicate în represiunea sovietică.
La scurt timp, grupul a primit amenzi substanțiale pentru presupusa violare a îndatoririi sale de a-și promova statutul de „agenție străină”.
Biroul Procurorului General a cerut Curții Supreme din Rusia să închidă Memorial Internațional, un grup umbrelă pentru celelalte filiale din țară, inclusiv cele regionale, și Centrul Memorial pentru Drepturile Omului.
„Statul criminalizează activitatea organizațiilor civice. Iar acum incriminează memoria victimelor statului”, a scris pe Twitter Andrei Kolesnikov, directorul programului de politică internă rusă al Centrului Carnegie din Moscova. „Fără destalinizare, Rusia este sortită înapoierii”.
Memorial este una din numeroasele instituții de presă independentă și ONG-uri care au primit eticheta de „agenți străini” – o acțiune văzută ca o formă de represiune împotriva societății civile, a mass-media și a criticilor regimului Putin. Legea le cere organizațiilor neguvernamentale care primesc susținere din străinătate și care sunt implicate, potrivit Kremlinului, în activități politice să se identificate drept „agenți străini” și să se supună auditurilor.
În România, o muncă similară celei făcute de Memoria este efectuată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Printre activitățile prin care Institutul s-a remarcat în ultima perioadă fost documentarea și trimiterea în judecată a celor doi torționari șefi de penitenciar, Alexandru Vișinescu și Ion Ficior.
Reacția comunității internaționale
Cererea procurorilor a stârnit un șir de reacții critice venite din partea comunității internaționale. Directoarea Centrului pentru Estul Europei și Asia Centrală al Amnesty International, Marie Struthers, a condamnat decizia autorităților de la Moscova.
„Acțiunea autorităților ruse de a închide una din cele mai vechi și influente grupări pentru drepturile omului din țară demonstrează hotărârea necruțătoare a acestora de a pune capăt întregii munci a activiștilor pentru drepturile omului din Rusia. Prin atacarea Memorialului și a misiunii sale de a păstra memoria victimelor erei sovietice, autoritățile cred că pot șterge pentru totdeauna crimele comise de stat împotriva propriului popor din cărțile de istorie”.
În iulie 2021, Comisia de la Veneția a criticat în termeni duri legea „agenților străini” – adoptată în 2012 – și a amendamentelor implementate de-a lungul anilor. Experții europeni au declarat atunci că legea duce la „încălcări serioase” ale drepturilor fundamentale ale omului și are un „impact înfricoșător” asupra vieții politice din Rusia.
Modificările criticate de Comisie au impactat negativ diferite agenții de presă străine din țară. În 2017, statul rus a adăugat Radio Europa Liberă pe lista de „agenți străini”, alături de alte șase servicii RFE/RL și Current Time, un canal de știri creat de RFE/RL, alături de Voice of America.
Într-un raport de analiză a modificărilor, publicat pe 6 iulie, Comisia, formată din experți independenți din domeniul dreptului constituțional, a cerut Rusiei să inverseze aspecte ale legii, precum cerințele de înregistrare și raportare prin restrângerea definiției de „agent străin”.
Mihail Gorbaciov
Mihail Gorbaciov a fost secretarul general al Uniunii Sovietice între 1985 și 1991. Gorbaciov este cunoscut pentru primele măsuri de democratizare ale țării, precum mișcările Glasnost și Perestroika, ce au dus la liberalizarea limitată a presei și transparentizarea instituțiilor sovietice.
