„Curtea Supremă a Rusiei a lichidat (ONG-ul, n.r.) Memorial Internațional”, se arată într-un comunicat pe Twitter al Centrului Memorial pentru Drepturile Omului, organizația soră a acesteia.
Ian Rachinski, președintele consiliului de administrație al Memorialului, a declarat că decizia va fi contestată și că activitatea organizației nu se va opri, doarece anumite părți ale acesteia nu sunt persoane juridice.
Zeci de oameni au așteptat la intrarea în Curte pentru a-și arăta sustinerea față de Memorial, care și-a inceput activitatea la scurt timp după ce Uniunea Sovietică s-a prăbușit. În deceniile care au urmat, Memorial a prelevat și publicat indicatori unici care au indicat situația drepturilor omului din țară, a documentat crimele staliniste și a apărat mai mulți ruși în instanță, ajutându-i să aibă parte de un proces echitabil.
La proces au participat mai multe persoane, printre care și Konstantin Kotov, un inginer IT și activist politic care, în 2019, a fost condamnat inițial la patru ani de închisoare. Decizia a fost ulterior modificată și redusă la 18 luni de servit în spatele gratiilor.
În anunțarea deciziei, judecătoarea Alla Nazarova a spus că organizația Memorial și-a încălcat îndatoririle de „agent străin” prin a nu eticheta postările cu titlul cuvenit prin lege.
Activiștii din domeniul drepturilor omului spun că nu există prevederi legale ce permit lichidarea organizației, a cărei muncă a fost dedicată încă de la finalul anilor ’80 promovării drepturilor omului în Rusia și fostele state sovietice.
Agenția de presă Interfax a citat pe unii din avocații grupului că vor apela decizia, atât în Rusia cât și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
„Este trist, deoarece Memorial – o insulă a gândirii libere și unul dintre ultimele bastioane ale societății civile democratice din Rusia – va fi lichidat. Armonizarea autorității pe plan intern și politica agresivă pe plan extern merg mână în mână”, a declarat Ralf Fuecks, directorul Centrului pentru Modernitate Liberală și fost politician german.
Organizația se confrunta de ceva vreme cu o intensificare a raidurilor poliției, fapt ce a dus la confiscarea mai multor materiale obținute cu greu de membrii acesteia care atestau adevărul legat de trecutul totalitar al țării. Materialele au ajutat la formarea mai multor cursuri în școli și au fost preluate de mai multe publicații din țară. Acestea conțineau, de asemenea, și o listă cu numele a unor persoane din KGB sau FSB care au perpetuat actele de violență, atât din perioada sovietică, cât și după prăbușirea URSS-ului și formarea Rusiei.
Până în 2005, Memorial reușise să adune numele a mai bine de 1.3 milioane de victime ale represiunii politice din Uniunea Sovietică. Cu toate acestea, organizația a intrat în conflict cu președintele rus, Vladimir Putin, după ce acesta a câștigat un al treilea mandat în fruntea țării, în 2012.
Decizia de joi menționează că Memorial „creează o imagine falsă a Uniunii Sovietice, portretizând-o drept un stat terorist care nu face nimic altceva decât să domoleze și să reabiliteze imaginea criminalilor naziști”. Instanța a susținut că lista disidenților conține numele unor „criminali naziști ai căror mâini sunt pătate cu sângele cetățenilor sovietici”.
Organizația a fost fondată în anul 1988, iar la înființarea acesteia a luat parte Andrei Saharov, câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace din 1975. Organizația soră a acesteia, Centrul Memorial pentru Drepturile Omului, a fost desemnată în 2014 drept „agent străin”, în timp ce Memorial Internațional a primit această etichetă doi ani mai târziu, în 2016.
