Statul rus deține în Bulgaria mai multe zeci de hectare de teren și clădiri scumpe. Care au deja sau pentru care s-a cerut statut diplomatic. Ceea ce înseamnă că sunt teritoriu inviolabil al unei țări străine.
Moscova deține la Sofia, în capitala Bulgariei, mai multe proprietăți decât Franța, Germania, Statele Unite și China la un loc.
Cum s-a ajuns la asta? Începem povestea într-o seară caldă de toamnă.
21 septembrie 2023. E deja întuneric. Agenția rusă de presă de stat TASS publică mai multe stop-cadre dintr-o filmare de la Sofia. Vedem un bărbat în sutană, însoțit de alte persoane, care intră în Biserica Sf. Nicolae Făcătorul de Minuni - cunoscută ca Biserica Rusă.
Apoi, se vede cum bărbații ies din biserică. Au sacoșe în mâini. În imagini sunt preotul Vasian (Zmeev), șeful bisericii, și Părintele Evgheni Pavelciuc.
Cu numai câteva ore mai devreme, amândoi fuseseră declarați de către DANS (serviciul de contrainformații bulgar) pericole la adresa securității naționale. Amândoi trebuie să părăsească țara degrabă.
În spatele lor, ușa bisericii se închide - iar cheia e păstrată la Ambasada Rusiei. Nimeni nu mai pătrunde în lăcașul de cult timp de o lună, până la redeschiderea lui de către ambasador. Această bucățică de pămînt din mijocul Sofiei este teritoriu rusesc, pe care Moscova e stăpână.
Clădirea are statut de biserică - povestea e complicată, dar arată ce poate face Rusia cu proprietățile ei din Bulgaria. Care nu sunt deloc puține.
Europa Liberă Bulgaria a cercetat Arhivele de Stat și documentele de la Cadastru referitoare la proprietățile Rusiei în Bulgaria și la felul în care ele au intrat în posesia acestei țări.
Iar actele dezvăluie povești despre cucerire, evacuări forțate și daruri.
Și vorbesc despre proprietăți în:
- Pancearevo (stațiune montană din apropierea Sofiei);
- Estul Sofiei (zonă rezidențială din capitala bulgară);
- Pe strada panoramică din zona metropolitană Boiana (una dintre cele mai scumpe zone rezidențiale din Bulgaria);
- În zona metropolitana Hipodrom (zonă rezidențială);
- În cartierul Șipka (centrul Sofiei).
Ambasada rusă și Centrul Cultural Rus sunt o poveste separată. La fel și alte proprietăți mai discrete, pentru care există contracte interstatale:
- Complexul administrativ-rezidențial de lângă ambasadă;
- Un complex de trei clădiri cu garaj, din apropierea ambasadei.
Cea mai bogată ambasadă
Desigur că multe țări au reprezentanțe diplomatice în Bulgaria. Unele dintre ele sunt proprietarele clădirilor și ale terenurilor adiacente, altele doar le închiriază. Clădirile folosite pentru reprezentanțe au statut diplomatic și imunitate. Convenția de la Viena prevede că aceste clădiri „sunt inviolabile”.
Proprietățile Rusiei din Bulgaria nu sunt doar clădirile ambasadei și ale reprezentanțelor, fie ele culturale sau comerciale. Reporterii Europa Liberă Bulgaria au descoperit clădiri și terenuri despre care nu se știe că ar avea statut diplomatic, dar despre care Moscova spune că sunt inviolabile.
Europa Liberă a întrebat ministerul bulgar al Afacerilor Externe dacă toate proprietățile ambasadei ruse sunt folosite în scopuri ale misiunii diplomatice, dar nu a primit încă niciun răspuns.
Ministerul a trimis o listă a proprietăților Rusiei, care poate fi verificată și la cadastru. În plus față de terenul și clădirea Bisercii Sf Nicolae Făcătorul de Minuni, Rusia mai deține în Bulgaria și alte clădiri și terenuri din cartiere scumpe ale Sofiei.
Complexul turistic Kamchia, de la Marea Neagră, nu e pe listă, pentru că e deținut, oficial, de Primăria Moscovei și nu de Guvernul rus.
Cele mai cunoscute proprietăți ale Rusiei din Sofia sunt clădirea ambasadei, reședința ambasadorului și Centrul Cultural Rus. Documentele de la Cadastru mai cuprind și alte proprietăți - chiar dacă, conform legilor, acestea nu sunt ale ambasadei.
Pare un paradox, dar ăsta e adevărul. Europa Liberă Bulgaria a studiat două decizii judecătorești care arată că partea rusă nu e recunoscută ca proprietar al unor clădiri. Totuși, documentele dezvăluie detalii despre ce au făcut reprezentanții Uniunii Sovietice și apoi ai Rusiei în Bulgaria pentru a intra în posesia respectivelor proprietăți.
Cazul unei bucăți de pământ pe care era construită cabana unui pescar, în zona de protecție a barajului Iskăr (60 de kilometri sud de Sofia), teren îngrădit de ambasada Rusiei, e diferit. Nu sunt documente pentru această proprietate, deținută și folosită de Rusia de ani buni.
Iată cum s-a întâmplat.
„Proprietatea Federației Ruse”
Sunt peste 11 mii de metri pătrați de teren în zona de protecție a barajului Iskăr, din Pancearevo. Cu două rânduri de gard și o inscripție:
„Acest obiectiv este proprietate a Federației Ruse.”
Nici până în ziua de azi nimeni nu poate spune cum, când și de ce a îngrădit Moscova o bucată de teren de lângă barajul care alimentează Sofia, capitala bulgară, cu apă.
Zona protejată sanitar din preajma barajului este securizată puternic - sunt aici porțiuni chiar și cu acces limitat. Asta, pentru ca autoritățile să se asigure că apa care ajunge la mii de case din Sofia nu este otrăvită. Totuși, malurile barajului Iskăr sunt punct de atracție pentru cei care vor să-și facă vile și hoteluri. Terenurile cu ieșire la apă se vând cu 30-40 de euro metrul pătrat - ceea ce înseamnă, pentru o proprietate de 10 mii de metri pătrați, 300-400 de mii de euro.
„Societatea cetățenilor sovietici din Bulgaria”
Proprietatea cu gard rusesc se dovedește a fi o fantomă. Nu este înregistrată la Ministerul bulgar de Externe, nu figurează în evidențele statului și nici în arhivele sale.
Cu toate acestea, este înconjurată de două rânduri de gard de sârmă și are două inscripții care spun că este deținută de Ambasada Rusiei, are indicator că se află pe B-dul Prieteniei Bulgaro-Sovietice, iar în față are steagul Rusiei.
Cine este proprietarul?
Instituțiile nu pot da un răspuns la această întrebare, dar printre oamenii din zonă se știe că proprietarul este „rus”.
Iată ce am reușit să aflăm.
Administrația regională din Sofia are două documente care oferă informații fragmentare despre această proprietate. Din acestea reiese că, în 2007, ambasada Rusiei a cerut o verificare amănunțită a termenului de prescripție pentru a putea înregistra proprietatea.
Pe înțelesul tuturor, Rusia a cerut să primească un titlu de proprietate doar pentru că folosește de multă vreme proprietatea, deși nu a dobândit-o niciodată.
Ambasada s-a referit la informații din anii 1950, când proprietatea a fost dată spre folosință „Societății cetățenilor sovietici din Bulgaria”.
Care era relația autorităților rusești cu această companie și ce este ea, de fapt?
În 2007, autoritățile bulgare au refuzat cererea ambasadei Rusiei de a înregistra proprietatea din apropierea Barajului Iskăr ca proprietate a statului rus. Cu toate acestea, până astăzi, este împrejmuită cu semne că este deținută de ambasada Moscovei la Sofia.
Potrivit administrației regionale, proprietatea este deținută de statul bulgar, dar nu există niciun act de proprietate al statului, pentru că acesta nu a fost căutat.
Administrația districtuală a spus că va face o inspecție, dar aceasta nu este prima inspecție a dreptului de proprietate asupra acestei proprietăți. Așa s-a făcut și în 2010, iar rezultatul a rămas necunoscut.
Nu există informații pentru ce necesități diplomatice este folosită proprietatea de pe malul barajului Iskăr.
Atunci când echipa Europa Liberă a descins în zonă, deși nu se vedeau persoane înăuntru, casa părea locuită.
Ambasada Rusiei nu a răspuns întrebărilor Europei Libere privind motivele îngrădirii proprietății.
O altă proprietate din Pancearevo aruncă însă mai multă lumină asupra relațiilor Rusiei cu „Societatea cetățenilor sovietici din Republica Bulgaria”.
„Evacuat cu forța”
Aproape 13.000 de metri pătrați lângă Lacul Pancearevo. Gard și proprietate aparent părăsită.
Acesta este un teren pe care Ambasada Rusiei îl deține fără să fie și proprietară, așa cum reiese dintr-un proces asupra proprietății, pierdut de Rusia.
Instanța a recunoscut că proprietară este „Societatea cetățenilor ruși din Bulgaria”. Organizația spune: „[În 1957 ] am fost expulzați cu forța de Ambasada URSS din orașul Sofia – astăzi Ambasada Federației Ruse în Republica Bulgaria”.
Iată cum s-a întâmplat.
Pancearevo este una dintre zonele scumpe din Sofia. Satul este situat pe drumul spre statiunea montană Boroveț.
Potrivit site-ului imobiliar imot.bg, de exemplu, prețul mediu pe metru pătrat pentru parcelele din Pancearevo este de 104 euro, ceea ce pentru întreg terenul ar însemna mai mult de un milion de euro.
În schițele vechi se poate observa că parcela (de fapt există două parcele, dar sunt adiacente) a fost descrisă diferit de-a lungul anilor - ca aparținând „cetățenilor sovietici” și „ambasadei sovietice”.
Diferența este semnificativă.
Prima este o organizație neguvernamentală, a doua este statul rus.
Cercetările asupra istoriei proprietății arată că este posibil ca folosirea acestor cuvinte să nu fi fost făcută la întâmplare.
Cele două proprietăți învecinate au fost cumpărate în 1950 și 1956 de Uniunea Cetățenilor Sovietici. O proprietate a fost cumpărată de mănăstirea „Sf. Arhanghel Mihail”, iar cealaltă de o persoană privată.
Dar ce este Uniunea Cetăţenilor Sovietici?
Organizația unește așa-zisa emigrație albă. Este vorba de emigranții ruși care au ajuns în Bulgaria după Revoluția din octombrie și Războiul civil rus de la începutul secolului trecut. Cea mai mare parte a lor s-au opus regimului sovietic din URSS.
După instaurarea puterii comuniste în Bulgaria, în 1944, sub umbrela URSS, cei mai mulți dintre acești emigranți ruși au fost uciși, alții evacuați, alții trimiși în lagăre, iar alții - subordonați prin metode specifice puterii comuniste și sovietice.
„La începutul anilor 1950, «contingentul» pe linia emigranților albi era deja înființat”, scrie publicația „Securitatea de stat și emigrația albă în Bulgaria (1944-1991)” a Comisiei pentru Dezvăluirea Arhivelor Securității Comuniste a Statului.
Toți cetățenii sovietici albi emigranți sunt organizați apoi în „Uniunea cetățenilor sovietici din Bulgaria”. În publicația Comisiei din 9 septembrie 1944 scrie că aceasta este singura organizație juridică în care pot fi membri reprezentanții emigrației ruse.
Organizația a cumpărat proprietățile din Pancearevo la începutul anilor '50 și a devenit proprietarul lor. Or, acesta nu este statul sovietic, URSS. Acest detaliu nu a împiedicat ambasada sovietică să ia proprietățile fizic în posesie mai târziu.
După căderea regimului comunist din Bulgaria, după 1989, Uniunea Cetăţenilor Sovietici a fost succedată de „Societatea Cetăţenilor Ruşi din Bulgaria”.
Reprezentanții companiei au intentat apoi un proces Ambasadei Rusiei pentru a-și recupera proprietatea, despre care spun că le-a fost luată cu forța în 1957.
Bătălia juridică continuă și în noul secol.
În 2016, Curtea Supremă bulgară a recunoscut că proprietatea aparține Societății cetățenilor ruși, dar nu a putut dispune restituirea ei către proprietar.
Motivul este că Rusia invocă Convenția de la Viena și protecția spațiilor care aparțin unei reprezentanțe diplomatice. Ele sunt „inviolabile, iar autoritățile țării gazdă nu pot intra în aceste incinte fără acordul șefului misiunii”, se arată în hotărârea instanței.
Instanța recunoaște că Rusia deține ilegal proprietățile, dar nu îi poate ordona să le predea din cauza protecției diplomatice pe care o invocă Moscova.
Europa Liberă nu a reușit să-i găsească pe reprezentanții „Societății cetățenilor ruși din Bulgaria”. Din înregistrarea societății reiese că membrii consiliului de administrație ar trebui să aibă 90 de ani.
Potrivit unui notar cu care a discutat Europa Liberă Bulgaria, proprietatea poate fi dobândită prin prescripție de la persoana care o deține, dacă proprietarul nu o dorește. Așa că Rusia poate deveni proprietarul terenului prin prescripție.
Nicolai Giurov, fostul primar al regiunii Pancearevo, stațiune aflată la periferia Sofiei, spune că au existat multe sesizări de la cetățeni că proprietatea nu a fost întreținută.
„Totul este învăluit în ceață acolo”, spune Giurov.
El mai spune că în urmă cu ceva vreme municipalitatea a avut o corespondență cu ambasada și apoi a trimis o firmă să curețe copacii în pericol de prăbușire.
Cazul terenului din Pancearevo nu este singurul învăluit în mister. Ambasada Rusiei are proprietăți atât în cartierul Iztok din capitală, cât și în centrul Sofiei.
O căsuță cu curte în cartierul Stalin
Aceasta este povestea a două proprietăți.
Una este privată și a fost confiscată de ambasada Rusiei, dar proprietarii au reușit să o recupereze.
Celaltă este de stat și a fost dată ambasadei pentru construcția unui bloc de locuințe pentru cetățenii sovietici.
Proprietățile sunt situate în cartierul Iztok - unul dintre cele mai scumpe cartiere din capitala Bulgariei.
A devenit popular după scandalul Apartmentgate.
În 2019, Europa Liberă a dezvăluit cum președintele de atunci al GERB, Țvetan Țvetanov, a cumpărat un apartament în cartier cu preț mai mic decât cel al pieței.
Parchetul anticorupție a dezvăluit că și alți reprezentanți ai partidului de guvernământ GERB au cumpărat apartamente în mod similar.
În urmă cu 100 de ani, cartierul Iztok nu făcea parte din Sofia și era departe de a fi atât de dorit și populat. La începutul secolului trecut, pe locul blocurilor de astăzi existau câmpuri, iar zona se numea Karo.
În 1927, R. Sh* a devenit proprietarul unuia din câmpurile cu o suprafață de 1,4 de hectare.
L-a cumpărat și l-a înscris în registrele vremii, iar în 1928 a primit autorizația de construcție pentru o clădire cu o suprafață de 68 de metri pătrați.
În anii 1950, familia lui R.Sh. părăsește Bulgaria, dar proprietatea rămâne a familiei. O femeie are grijă de curte și de casă.
După 1944, partidul comunist, apropiat de guvernul URSS de atunci, a preluat puterea în Bulgaria.
Sofia s-a extins, iar ceea ce era odinioară câmp acum face parte din oraș.
Guvernul comunist a făcut planuri și exproprieri pentru cartier. Zona rurală Karo a devenit districtul metropolitan Stalin, după numele secretarului general al Partidului Comunist Sovietic și singurul șef al regimului totalitar din Uniunea Sovietică.
La câțiva ani după plecarea familiei lui R.Sh., proprietatea lui a început să fie folosită pentru sediul Frontului Patriotic, o organizație politică aflată sub controlul Partidului Comunist Bulgar, aflat la guvernare.
Apoi a devenit școală de muzică.
Nu există dovezi că proprietarii casei și curții și-au dat acordul ca aceste organizații să le folosească. De asemenea, nu există informații despre exproprierea casei și terenului. Adică, atât construcția, cât și curtea erau folosite de străini fără permisiunea proprietarului.
Între timp, lângă proprietatea lui R.Sh. a început ridicarea unui bloc pentru cetățenii sovietici, iar casa lui a început să fie folosită ca loc de dormit pentru oamenii veniți din URSS, pentru care nu se știe să fi fost obținut acordul proprietarului.
Mai târziu, reprezentanța comercială sovietică și-a cazat acolo musafirii.
Toate acestea sunt descrise într-un dosar pe care moștenitorii lui R. Sh. l-au deschis împotriva statului rus în 2007.
În anii 1960, autoritățile bulgare au dat proprietatea R.Sh., cu tot cu casă, reprezentanței comerciale a URSS, care o folosea. Între timp, reprezentanții URSS au mai primit câteva proprietăți învecinate.
Concluzia instanței în dosarul intentat de R. Sh. este că imobilul a fost confiscat și folosit pentru un club al Partidului Comunist Bulgar (BKP) și alte organizații obștești, până când acesta a ajuns să fie folosit de Reprezentanța Sovietică pentru Comerț.
Instanța decide ca Federația Rusă să redea proprietatea moștenitorilor lui R.Sh.
Europa Liberă l-a căutat pe avocatul moștenitorilor. Ceea ce își amintește din timpul procesului este cât de dificil a fost să ia legătura cu partea rusă. Reprezentantul lor nu a apărut niciodată la întâlniri. Ca un mic detaliu - un observator rus a fost prezent la toate întâlnirile, dar nu a participat la discuții.
Tot ce rămâne din Misiunea Comercială Sovietică este blocul de apartamente - abandonat - cu 5 etaje, pentru cetățenii sovietici și care se află acum într-o proprietate din cartierul Est. Administrația municipală nu o poate folosi pentru că în 1961 a fost dat de Consiliul de Miniștri cu drept concesional de construcție URSS.
„Am întrebat de mai multe ori dacă îl putem recupera, dar deocamdată nu putem”, a declarat Del/ian Georgiev, primarul regiunii, pentru Europa Liberă .
Modul în care Rusia devine proprietar în Bulgaria se repetă în mai multe cazuri.
În locul în care se află acum Biserica Sfântul Nicolae Făcătorul de Minuni (cunoscută sub numele de Biserica Rusă), reprezentanții autorităților ruse s-au stabilit la sfârșitul secolului al XIX-lea și apoi au revendicat parcela.
În timpul stăpânirii partidului comunist din Bulgaria, proprietățile au fost date URSS fără nicio problemă pentru a satisface nevoile ocupantului.
Biserica Rusă
Problema proprietății Bisericii Ruse din Sofia a intrat în atenția publică după ce arhimandritul Vasian a fost extrădat ca agent rus.
O cercetare a Europei Libere la arhivele Agenției de Stat a arătat că Municipiul Sofia a donat Rusiei terenul pe care a fost construită biserica. Înainte de a fi donat, însă, reprezentanții Rusiei se stabiliseră deja în el, deși era proprietate privată.
Două minute ale ședințelor consiliului municipal din Sofia de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea arată că în momentul în care Ambasada Rusiei a intrat în posesia sa, era deținut de o persoană citată ca Dr. Bonev.
Reprezentanții ambasadei Rusiei s-au autoinstalat acolo pentru că proprietatea se afla în imediata apropiere a misiunii lor diplomatice. Apoi au cerut să li se permită să ridice o biserică acolo, iar consilierii municipali au decis să le doneze acel spațiu, expropriindu-l.
Proprietarii nu au fost mulțumiți, așa cum o dovedește un înscris din 1926, din care reiese că moștenitorii proprietății au dat în judecată statul, iar instanța le-a dat dreptate.
La mai bine de 40 de ani de la decizia de donație și expropriere, Consiliul Municipal din Sofia a decis despăgubirea moștenitorilor.
Centru cultural, hotel și ambasadă
Cele mai cunoscute proprietăți deținute de Ambasada Rusiei sunt Centrul Cultural Rus din centrul Sofiei și clădirea misiunii diplomatice de pe Bd.Dragan Țankov. Ele au fost date Moscovei prin decizii ale Consiliului de Miniștri din anii 1970.
În apropierea Centrului Cultural, Rusia deține și un bloc de locuințe cu patru etaje și garaje.
Un detaliu curios despre acest domeniu este că, inițial, autoritățile sovietice au trebuit să plătească pentru loc, pentru ca, ulterior, Bulgaria să refuze să mai primească bani.
Decizia de a acorda acest teren a fost luată în 1957 de Consiliul Popular al Orașului Sofia de atunci, echivalentul Consiliului Municipal Metropolitan de astăzi.
Potrivit acestuia, apartamentele sunt date pentru nevoile Ambasadei Cehoslovacei, Legației României, Ambasadei Sovietice, Legațiilor Iugoslave și Elveției.
Toate aceste țări trebuiau să plătească o anumită sumă.
Pentru Ambasada Sovietică, suma era de 800.000 leva pentru o curte și clădire cu îmbunătățiri.
O lună mai târziu, a fost luată decizia de a acorda URSS gratuit terenul, clădirea și îmbunătățirile.
Rusia deține și un complex administrativ și rezidențial, care se află lângă complexul diplomatic al ambasadei, pe strada Nikola Mirchev.
A fost construit în anii '80 ai secolului trecut cu o suprafață de peste 24.000 de metri pătrați.
În același cartier, dar pe strada Frédéric Joliot Curie, se află o altă clădire administrativă cu trei etaje, un bloc de locuințe cu șase etaje, un hotel cu patru etaje și garaje subterane.
Proprietățile de pe Nikola Mirchev și Frédéric Joliot Curie au fost achiziționate pe baza acordurilor interstatale din anii '70.
Pe Drumul panoramic din cartierul Boyana al capitalei bulgare, ambasada Rusiei are o vilă cu două etaje, cu o curte de puțin peste 4.000 de metri pătrați.
Din referința pe care Europa Liberă a primit-o de la Ministerul Afacerilor Externe, se vede că ambasada Rusiei deține și un teren cu două clădiri construite în cartierul Hipodrom, pe strada Urvich 2A.
Prin comparație, Bulgaria are în Rusia un complex diplomatic, o reprezentanță comercială, un centru industrial și un institut cultural.
Ambasada Rusiei nu a răspuns întrebărilor Europei Libere cu privire la proprietățile pe care le deține în Bulgaria.
În iunie 2022, Sofia a expulzat 70 de reprezentanți ruși ai misiunii diplomatice din Bulgaria, pe motiv că aceștia lucrau împotriva intereselor țării.
La sfârșitul anului 2022, în Bulgaria mai erau 21 de diplomați ruși.
După începutul războiului dus de Putin în Ucraina, Rusia a declarat Bulgaria stat inamic.
* R. Sh* - Redactorii cunosc numele persoanei, dar nu îl vor menționa pentru că a murit, iar numele persoanelor din acest caz nu sunt relevante pentru subiect.
