Bomba aruncată pe scena politică românească de Marcel Ciolacu, care a anunțat ieșirea partidului său din negocierile pentru formarea viitorului guvern, are câteva chei de interpretare. Mai ales că decizia președintelui PSD pare una personală, care i-ar fi luat pe neașteptate chiar și liderii importanți ai partidului. Analiștii politici comentează diferit situația dar, la unison, consideră că România e într-un moment dificil.
„PSD se retrage cu demnitate de la masa discuțiilor, dar nu fugim de responsabilitate. Vom vota în Parlament un guvern de dreapta! O facem pentru că această țară are nevoie urgent de un Guvern care să gestioneze problemele curente până la alegerile prezidențiale care vor urma.
România nu trebuie să fie aruncată în aer de atitudini puerile și orgolii prostești”, a scris Marcel Ciolacu, pe pagina sa de Facebook, în dimineața zilei de 19 decembrie 2024.
Anunțul său venea în pline negocieri pentru formarea viitorului guvern. Odată convocat noul Parlament, pe 20 decembrie, Guvernul său devine interimar și cu puteri limitate.
Iar supărarea lui Marcel Ciolacu care reclamă „atitudini puerile și orgolii prostești” pare a fi plecat de la câteva declarații ale partenerilor de negocieri. Mai exact ale lui Ilie Bolojan și Ciprian Ciucu, conform unor surse Libertatea și HotNews.
„PNL și-a dorit ca USR să facă parte din guvernare. Numai noi voiam să-i trecem strada pe toți. Și pe PSD să facem cu ei o coaliție europeană, și pe USR să-i avem la masă, dar ei nu-și doreau”, a afirmat Ciprian Ciucu (prim vice-președinte PNL) miercuri seară, 18 decembrie, la Euronews România.
„Ce mi-aș dori, ca PNL să-și permită luxul să se ducă în Opoziție… Nu mai stăm să ne batem capul. Să stăm în Opoziție și să punem de la PSD Guvern minoritar, tare mi-ar plăcea și mie acest lux”, a adăugat el.
Iar Ilie Bolojan a declarat într-un interviu pentru HotNews că „domnul Marcel Ciolacu trebuie să se gândească foarte serios dacă are rezerva de combustibil personal, rezerva de autoritate și de credibilitate”.
„Asta nu înseamnă că trebuie să mănânc după jos și partenerii în loc să construim ceva normal să arunce cu pietre”, le-a spus Ciolacu ziariștilor, la câteva ore după postarea de pe Facebook.
Dar este acesta motivul real al retragerii PSD?
De ce a plecat Ciolacu de la masa negocierilor pentru viitorul Guvern?
Varianta cartofilor fierbinți pe care PSD îi aruncă în poala altor partide, prin ieșirea de la guvernare, e luată în calcul de analiștii politici. Iar supărarea lui Ciolacu pe partenerii de negocieri pentru un viitor guvern pro-european, descrisă plastic în declarații de președintele PSD, e doar un motiv inventat.
„Prima explicație ar fi că PSD a văzut dezastrul economic pe care l-a patronat și se pregătește să se retragă strategic”, spune Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică.
„Vrea un guvern minoritar de sacrificiu, care să crească taxele. În același timp, ar vrea poziția de președinte, pentru a fi în control. După ce măsurile impopulare vor fi luate, poate oricând să trântească guvernul minoritar și să impună propriul premier”, adaugă sociologul în comentariul de pe pagina sa de Facebook.
Aceeași opinie o are și Gabriel Bădescu, profesor universitar la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj (UBB). Ieșirea PSD din discuțiile pentru formarea unui nou Executiv face parte dintr-o strategie și nu e o reacție pripită în urma unor declarații.
„Guvernul care se va forma acum va fi, cel mai probabil, unul de sacrificiu, cu o durată de viață limitată, până la alegerile prezidențiale. Avantajul pentru PSD e că scapă de povara gestionării bugetului pentru 2025, într-un context complicat, în care deficitul bugetar a crescut semnificativ sub guvernarea PSD-PNL”, spune profesorul Gabriel Bădescu, pentru Europa Liberă.
Și analistul politic Cristian Pîrvulescu crede că PSD înceacă să scape de greaua moștenire pe care tot el o lasă în urmă.
„Încearcă să treacă totul PSD-ul pe seama PNL-ului și a lui Iohannis, spunând «bun, aveți puterea, vă dăm toate mecanismele, suportați consecințele». Dar situația economică gravă în care ne aflăm este în primul rând rezultatul creșterii deficitului acum, în timpul guvernării Ciolacu”, spune politologul pentru Europa Liberă.
În același timp, politiologul reproșează și PNL-ului o atitudine iresponsabilă în timpul negocierilor pentru formarea viitorului guvern.
„Declarațiile lui Bolojan și Ciprian Ciucu pentru HotNews și la Euronews au fost absolut imature, mai ales Ciucu spunând că «aș prefera să fiu în opoziție». Nu este tipul de declarație care se face în momentul în care negociezi formarea unui guvern, iar Bolojan (Ilie Bolojan, președintele interimar al PNL) și-a exprimat îndoiala că mai are combustibil politic și capital politic”, mai spune Cristian Pîrvulescu.
Pe de altă parte, este posibil ca anunțul lui Ciolacu să fie un instrument de negociere, consideră profesorul Radu Carp, de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.
„Este surprinzătoare această decizie, pentru că mandatul primit de Marcel Ciolacu din partea conducerii PSD era de a negocia termenii guvernării și nu de a fi la guvernare sau în opoziție”, spune Radu Carp, pentru Europa Liberă.
A fost decizia lui Ciolacu sau a partidului?
„Pare că a fost vorba de o decizie personală, nu una a partidului”, crede Cristian Pîrvulescu. Iar dovada ar putea fi faptul că lideri importanți ai partidului nu știau de decizia lui Marcel Ciolacu.
Aceeași opinie e împărtășită și de Ovidiu Voicu.
„Partidul se pregătește să îl mazilească pe dl. Ciolacu, punându-i în cârcă greaua moștenire, așa cum a făcut cu toți liderii care au pierdut alegeri. Iar dl. Ciolacu a simțit cuțitele ascuțindu-se și încearcă să își salveze o brumă de poziție politică”, afirmă Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică.
Chiar dacă Ciolacu a venit cu ideea retragerii, așa cum sugerează ordinea faptelor, partidul s-a raliat imediat în jurul său, constată profesorul Radu Carp.
Iar faptul că alianța pro-europeană a fost doar un concept nesusținut de un protocol politic semnat anterior negocierilor nu a făcut altceva decât să dea voie fisurilor să apară.
„Prima spărtură în acest zid monolit al celor patru partide a venit în urma anunțului Nicușor Dan, care a luat prin surprindere. A doua spărtură vine, astăzi tocmai pentru că nu s-a negociat un protocol între cele patru partide. A fost foarte ușor pentru Marcel Ciolacu să declare, în nume personal, că nu mai participă la aceste negocieri care, repet, priveau, din păcate, doar formula de guvern”, consideră profesorul Radu Carp.
Retragere cu repetiție
Nu este prima oară când PSD joacă cartea retragerii pentru a se regrupa, consideră politologii. A făcut-o și după Colectiv, în 2015, și în 2020, la izbucnirea pandemiei de Covid, pentru a câștiga capital politic în momente dificile.
Doar că situația României în acest moment „este mult mai rea decât în 2015”, atunci când a fost incendiul de la Colectiv în care au murit peste 60 de oameni, spune Cristian Pîrvulescu.
„Și atunci a fost o retragere tactică de la guvernare a domnului Ponta în vederea recuperării”, spune profesorul de științe politice.
„Este a doua oară când (PSD) fuge de la guvernare în momente delicate. S-a mai întâmplat când s-a produs pandemia. Să ne amintim: Ciolacu dăduse jos guvernul Orban (care își asumase răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi), după care a votat din nou guvernul Orban, că venise pandemia”, afirmă profesorul în economie Bogdan Glăvan, pe pagina sa de Facebook.
Mai poate păstra Ciolacu conducerea PSD în aceste condiții?
E doar o chestiune de timp până când Marcel Ciolacu va pierde partidul, dacă nu mai este premier, crede fostul consilier prezidențial Sebastian Lăzăroiu.
După ce au apărut primele rezultate oficiale ale primului tur al alegerilor prezidențiale, Marcel Ciolacu și-a asumat eșecul și a demisionat. Formal doar. Peste câteva zile a revenit asupra deciziei și implicit la conducerea partidului.
„Conducerea actuală nu mai are control asupra partidului. Jumătate din primari sunt cu ochii la Georgescu. Posibil și din actualii parlamentari. Foarte probabil mai mult de jumătate din electoratul lor e sedus tot de Georgescu. Luați-o cum vreți, dar Georgescu azi e regele neîncoronat al PSD, are nevoie doar de niște locotenenți din partid (cred că oferta e bogată)”, scrie Sebastian Lăzăroiu, pe pagina sa de Facebook.
„Ăsta e și motivul pentru care actuala conducere PSD ar vrea candidat comun la prezidențiale. Dacă va candida Ciolacu sau altcineva de la ei și Georgescu e în cursă, acel candidat PSD ar putea lua jumătate din scorul din 24 noiembrie”, completează el.
Soarta lui Ciolacu depinde de rezultatul la alegerile prezidențiale care vor fi anul viitor, crede Gabriel Bădescu, profesor universitar la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj (UBB).
„Probabil că Ciolacu se așteaptă să păstreze partidul până la alegerile prezidențiale. Puțin probabil să rămână după aceea, în cazul în care nu va câștiga. E posibil să aibă probleme chiar și mai repede, în cazul în care PSD va avea rezultate de sondaj care arată că Ciolacu nu are șanse să câștige alegerile pentru președinte”, spune profesorul universitar pentru Europa Liberă.
Că Marcel Ciolacu este într-o relație dificilă cu partidul o confirmă și profesorul Radu Carp.
„După anularea alegerilor prezidențiale, Marcel Ciolacu a realizat faptul că scapă partidul sub control. A realizat că va fi foarte greu să candideze din nou la alegerile prezidențiale, el venind de pe locul trei și ulterior a realizat că și poziția de prim-ministru este amenințată, nu neapărat din interiorul coaliției și că această poziție va fi foarte puternic contestată în exterior”, explică profesorul Radu Carp.
„Ciolacu e sleit politic, guvernarea condusă de el (dar, ca să fim onești, începută de Ciucă) ne-a adus la BBB- (cu toate excesele în cheltuieli publice plus calculele electorale care au dus la marea răfuială din campanie, principala cauză, după părerea mea, a crizei polItice și constituționale actuale)”, completează Sebastian Lăzăroiu.
Ce urmează și cine va forma guvernul?
La masa negocierilor pentru viitorul guvern a rămas, momentan doar PNL, în varianta unei coaliții pro-europene.
USR și-a reafirmat dorința de a relua discuțiile, dar rămâne ferm în a-și impune condițiile, iar UDMR refuză participarea la un guvern minoritar.
Ce ar însemna un guvern minoritar PNL-UDMR-USR?
34% din voturile din Camera Deputaților și 36% din Senat. Total insuficient pentru guvernare.
Cu voturile PSD, promise de Ciolacu unui guvern minoritar, guvernul ar putea conta pe aproximativ 60% din voturile din Parlament
Pe de altă parte, AUR a anuțat că-și asumă guvernarea. Și Partidul Oamenilor Tineri a anunțat același lucru imediat după. Ambele formațiuni politice sunt unite la umbra lui Călin Georgescu, câștigătorul alegerilor anulate înainte de turul al doilea.
În procente, înseamnă puțin sub 25% din voturile din Parlament.
Dacă la blocul suveranist adunat ad-hoc pentru guvernare s-ar alătura și SOS ar însemna aproape 32%. Total insuficient pentru guvernare.
Din păcate, crede profesorul Radu Carp, președintele nu a chemat la consultări partidele înainte de orice alte discuții despre majoritatea parlamentară, pentru a asigura un climat de minimă stabilitate.
„Nu e vorba aici de Klaus Iohannis ca persoană, ci e vorba de faptul că, fiind președinte care se apropie de sfârșitul mandatului constituțional și automat oricine în această poziție e fragilizat, și nu poate să aibă legitimitatea deplină pentru a chema la aceste discuții”, susține el.
Ce variante rămân?
„Din punctul meu de vedere, singură soluție rezonabilă este un guvern tehnic de serviciu și nu un guvern politic ultra-minoritar, care nu va putea să guverneze. Nici guvernul tehnic nu va guverna, dar măcar nu vor exista responsabilități politice”, crede politologul Cristian Pîrvulescu.
Un guvern pro-european (PNL - USR - UDMR) cu susținerea și la mâna PSD, poate fi o variantă, susține profersorul Gabriel Bădescu de la UBB.
„PSD se va putea concentra asupra campaniei pentru prezidențiale. Chiar și în opoziție, PSD își păstrează influența, deoarece viitorul guvern va depinde în mare măsură de susținerea lor. Practic, PSD nu are nimic de pierdut. După alegerea noului președinte, partidul poate reveni la guvernare fără mari dificultăți”, spune el, pentru Europa Liberă.
Un guvern fără Ciolacu e soluția logică, crede Sebastian Lăzăroiu.
„Logica politică cere alt premier, chiar dacă de la PSD - partidul cu cele mai multe mandate și fără de care nu se poate face o majoritate stabilă. Un guvern credibil, care are de luat măsuri grele, nepopulare, nu poate fi condus de Ciolacu”, scrie fostul consilier guvernamental, pe pagina sa de Facebook.
„Suntem în situația Franței”, explică profesorul Radu Carp, opțiunile de guvern pe care le are acum România.
„Poate cel mult se poate contura un premier care se bazează pe o majoritate foarte fragilă formată din unul sau două partide. Un premier care să depindă în permanență de votul din Parlament și în care să fie în permanență șantajate partidele care fac parte, dar și de cele care nu fac parte din actul guvernamental”, adaugă el.
În ciuda aceleiași situații, România nu e Franța, atrage el atenția, asta deoarece se mizează pe deciziile raționale ale unui partid de centru stânga, cum este PSD.
„Totul se va lămuri după alegerile prezidențiale de anul viitor. Când noul președinte va numi un nou guvern”, mai spune profesorul Radu Carp.
România trece prin momente de criză și e nevoie de oameni politici care să-și asume responsabilitatea, îndeamnă analistul politic Cristian Pîrvulescu.
„Este o problemă serioasă de maturitate politică și de rezonabilitate. Foarte serioasă, constatăm că de fapt sunt incapabil să negocieze interesul general pur și simplu din cauza intereselor și calculelor pe care le fac”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
