Şase persoane au murit înecate într-o singură zi, pe 14 august, pe litoralul românesc şi altele au fost scose in extremis din apă, înainte de a sfârşi tragic.
Cele mai multe victime au fost la Mamaia, unde patru bărbaţi şi-au pierdut viaţa după ce au încercat să salveze o fată de 16 ani, dar au fost trași în larg de curenţii extrem de puternici.
În primă fază, mai mulţi bărbaţi au sărit în apă ca să salveze două fete, ulterior intervenția s-a concentrat pe tânăra de 16 ani. Printre aceștia s-a numărat și tatăl minorei, care a decedat.
Oamenii s-au unit într-un lanţ uman pentru a ajuta, au intervenit ulterior şi salvamarii şi echipajele ISU. Trei bărbaţi au murit pe loc, un al patrulea a decedat la spital.
Tânăra ar fi fost găsită şi recuperată de lângă pasarela din mare, de un angajat al unei baze nautice și acum este în siguranţă.
Pe 15 august, o bătăie a izbucnit în Eforie Nord între turişti şi salvamari. Oamenii le-au reproşat că nu îi lasă să intre în apă, deși pe plajă era arborat steagul roşu, care interzice scăldatul din cauza pericolelor.
Un turist ar fi aruncat cu o piatră într-un salvamar care patrula zona cu un skijet, după care s-a declanșat conflictul, iar în sprijinul salvamarului au intervenit colegii săi.
Polițiștii spun că trei turişti au refuzat să respecte steagul roșu, iar după conflictul spontan au descis dosare penale pentru loviri şi alte violenţe, respectiv tulburarea liniştii publice.
Miercuri, pe plaja din Costineşti, alţi turişti s-au luat la bătaie cu jandarmii şi poliţiştii, după ce ar fi agresat anterior doi tineri, iar forţele de ordine au fost solicitate să intervină. Patru bărbaţi au fost puşi sub control judiciar în acest caz.
Potrivit ISU Dobrogea, în perioada 4 iunie - 15 august, pe litoral au fost peste 50 de intervenţii pentru oameni aflaţi în pericol mare de înec, 16 persoane au murit, 31 de persoane au fost salvate şi în patru cazuri au fost alarme false.
„Am fost ajutaţi de un skijet, atât de puternic a fost curentul”
Salvamarii se confruntă an de an cu turişti care opun rezistenţă şi pretind că banii plătiţi pe concediu le dau dreptul să intre în apă în orice condiţii, spune coordonatorul salvamarilor din Mamaia şi Constanţa, Gabriel Culea.
Asta chiar dacă salvamarii pot chema Poliţia şi Jandarmeria, iar cei care nu respectă interdiţiile de steag roşu pot fi amendaţi.
Diferenţa între Marea Neagră şi alte mări este că aici curentul se «montează» foarte repede, poate să vină ca din senin. Marea este foarte calmă şi într-o oră pot să fie valuri şi de 4-5 metri.
El are 20 de ani de experienţă ca salvamar, dintre care 15 ani în calitate de coordonator de echipe în Asociaţia Naţională a Scafandrilor Profesionişti şi a Salvamarilor din România (ANSPSR). A practicat canotajul şi este instructor de înot.
Gabriel Culea mai spune că sunt mai receptivi cei care au călătorit pe plaje din străinătate şi au văzut că regulile sunt strict respectate.
În România, mai ales în perioadele aglomerate se creează însă un efect în lanţ: unii turişti nu respectă restricţiile, alţii îi văd şi îşi găsesc şi ei justificare.
În interviul acordat Europei Libere, salvamarul a vorbit şi despre tragedia din Mamaia, intervenție la care a participat și el.
„Una din victime ajunsese în doar 5 minute la aproximativ 300 de metri în larg”, spune Gabriel Culea.
1. Europa Liberă: Ce categorii de turişti creează cele mai multe probleme pe litoral, din punct de vedere al comportamentului în apă?
Gabriel Culea: Foarte multe intervenţii sunt în zona de siguranţă, nu în larg. Până acum am avut aproximativ 1.000 de intervenţii.
Avem probleme cu cei care nu ştiu aproape deloc să înoate: îşi închiriază sau cumpără o saltea ori hidrobicicletă, consideră că ştiu să înoate, dar ştiu să dea doar de două-trei ori din braţe şi când nu mai simt nisipiul sub picioare încep să intre în panică, să strige după ajutor şi se intervine.
Au fost situaţii cu copii nesupravegheaţi, care au fost luaţi de curenţi cu colacele, au fost salvaţi, aduşi la mal, intervenţii şi pe steag galben şi pe steag roşu, dar şi intervenţii când marea era liniştită.
De obicei luna august e luna în care arborăm steagul roşu cel mai des. Anul acesta a fost însă un pic atipic, a bătut foarte mult vântul din sectorul sudic - de unde de obicei vin curenţii de apă rece, fiind apa foarte adâncă, două-trei săptămâni nici nu ai putut pune piciorul în apă - combinat şi cu foarte mari temperaturi şi a fost per total un sezon mai greu.
2. Europa Liberă: Cum se explică faptul că în tragedia recentă de la Mamaia nu au fost salvamarii primii care au intervenit?
Gabriel Culea: S-a petrecut într-un timp foarte foarte scurt, am fost alertaţi în partea a doua a intervenţiei. Fiind steagul galben arborat, la îmbăiere au voie doar cei experimentaţi; din câte am înţeles au fost două-trei fete, au intrat în apă cu colacele, au fost luate de curenţi, au intrat în panică şi au strigat după ajutor.
Părintele uneia dintre fete nu a mai stat să realizeze ce şi cum... sari din instinct. Îndepărtându-se prea mult de zona de siguranţă, apa creştea şi valul era foarte mare, nedescurcându-se a intrat în panică şi el, fiind probabil luat de curent.
Alţi turişti au observat (întâmplarea), a fost alertat şi salvamarul, care a intervenit, am fost anunţaţi şi noi, la intervenţie am participat şi eu, eram la undeva la 3 kilometri distanţă.
Când am ajuns o scoteau deja pe fată din apă. Nu am putut să ajungem la mal, eu şi încă un salvamar, cu una din victime şi am fost ajutaţi de un skijet, atât de puternic a fost curentul. După doar 5 minute am găsit una din victime la aproape 300 de metri distanţă de ţărm. Nici dacă înoţi nu ajungi aşa departe.
3. Europa Liberă: Ce ar trebui să faci într-o astfel de situaţie, când cineva e purtat în larg de curenţi?
Gabriel Culea: Judecând la rece, nu la cald, într-o situaţie când ești prins de curent, cel mai bine este să te laşi purtat de el, să nu începi să înoţi, că te dovedeşte, chiar dacă eşti un bun înotător, adică îţi trebuie mare experienţă să ieşi dintr-o astfel de situaţie.
Dacă ai şi colac te poţi şi ţine de ceva şi poţi striga apoi după ajutor. Dacă începi să te lupţi cu curentul, te dovedeşte, intri în panică, te loveşte un val, tragi apă în loc de aer, se duce în plămâni, nici nu mai gândeşti limpede, nu mai faci diferenţa între mamă, tată, colac...
4. Europa Liberă: La Mamaia oamenii au format un lanţ uman - cu oameni prinşi unii de alţii pentru a putea scoate victime din apă - metodă recomandată uneori în astfel de situaţii. Poate funcţiona sau prezintă riscuri?
Gabriel Culea: La lanţul uman e ca la orice lucru nou, dacă nu îl faci cum trebuie de multe ori poate să facă şi rău.
Acei oameni pur şi simplu s-au strâns de pe plajă, considerând sau auzind că a te ţine unul de altul de mână ajută. Problema e că după șase-șapte metri apa devine tot mai adâncă şi cei care sunt în faţă acolo, chiar dacă se ţin de mână sunt luaţi de curenţi, de valuri, e mult risc. Lumea e la plajă, lumea s-a dat cu cremă, mâinile alunecă, nu e ca pe uscat.
Ne confruntăm şi noi cu asta, când recuperăm persoane în stare de inconştienţă, îţi alunecă mâna, oamenii fiind daţi cu cremă de corp, sau neputând să se prindă de mâna ta, salvarea este mult mai greoaie, mai dificilă.
5. Europa Liberă: A şti să înoţi foarte bine este un argument suficient pentru a încerca să salvezi pe cineva, dacă e un curent puternic?
Gabriel Culea: E clar că e un avantaj, dar trebuie gestionată foarte bine situația, să analizezi cum te poartă curentul, să nu te duci cu mâinile goale, să te duci cu pluta, ați văzut că salvamarii au tubul sau pluta de salvare, nu au voie să intre la intervenție altfel, pentru că atunci când ajung la cel care are nevoie de ajutor ei nu mai conștientizează cine a venit la el.
El caută tot timpul să se prindă de ceva, ca să poată să respire. Dăm acel tub de salvare, vorbim cu el de la o anumită distanță şi aşteptăm să se calmeze, să putem să îl apucăm - când observăm că deja s-a calmat și suntem și noi în siguranță - să îi punem tubul de salvare de jur împrejur şi să venim la mal, să înotăm.
6. Europa Liberă: Cât de frecvente sunt situaţiile în care turiştii ignoră steagul roşu sau galben şi devin recalcitranţi, cum s-a întâmplat chiar recent şi de ce e important să îl respecţi?
Gabriel Culea: Rolul nostru este să prevenim şi să venim în ajutorul celor care au nevoie de ajutor. Nu suntem nici paznici, nici bodyguarzi, persoane care să ne împotrivim fizic turistului. Le spun clar şi salvamarilor noi, că trebuie să purtăm un dialog civilizat cu turiștii, să le explicăm.
Sunt însă mulți care intră, ne iau la mișto sau vorbesc urât; dacă încearcă să ne agreseze, atunci dăm telefon la Poliţie, Jandarmerie şi se ocupă dânşii.
În situaţii precum cele de la Eforie, unde am înţeles că a aruncat cineva cu o piatră după salvamar, sunt persoane (între salvamari, n.r.) care îşi pierd şi ele cumpătul, cedează acestor presiuni, sau linşaje...
Într-o perioadă foarte-foarte aglomerată cum a fost şi această mini-vacanţă, sunt multe persoane care vin prima oară la mare sau nu au mai fost de mult timp, văd spectacolul valurilor, nu ştiu despre comportamentul pe care trebuie să îl ai pe plajă, îi văd pe alţii în apă şi cred că sunt în siguranţă şi îşi spun că este ok să intre şi ei.
De aceea le-am explicat celor care intră în apă că îi atrag şi pe alţii care chiar nu au experienţă.
De ce nu respectă unii turişti regulile de siguranţă
„Poate că ar trebui mai multă educaţie, începând din şcoli, din licee, apare acel fenomen de a te civiliza. E ca atunci când în loc să arunci un gunoi la coş, îl arunci pe stradă.
Dacă e să comparăm cu ce era acum 20-30 de ani suntem mult mai în faţă; până să dezvoltăm acest sistem de salvamari, începând cu 2000-2001, erau pe undeva la 30-40 de cazuri de înec doar în Mamaia.
Foarte mulţi ni se alătură pentru că au fost pe alte plaje, unde se respectă toate aceste reguli, ştiu şi înţeleg importanţa lor.
Unii spun că au venit în concediu şi că nu au dat o grămadă de bani şi noi să îl ţinem în afara apei, spun că o fac pe proprie răspundere, că îşi asumă.”
7. Europa Liberă: Există posibilitatea ca salvamarii, după ce afişează steagul roşu, să se retragă pur şi simplu, ca turistul să înţeleagă că este pe cont propriu?
Gabriel Culea: E o întrebare foarte delicată. Am fost pe foarte multe plaje, în Germania, Australia - unde au serviciul aproape 12 luni pe an şi oamenii au experienţă foarte foarte mare, inclusiv în privinţa comportamentului turiştilor.
În Germania, de exemplu, în momentul în care s-a arborat steagul roşu, salvamarul nu mai este la muncă, dar nici mai intră nimeni în apă.
Dacă totuși intră cineva în apă şi vine o echipă de intervenție, că există mai multe tipuri de echipaje, îl salvează, dar plăteşte o sumă mare şi i se transmite că acela a fost costul salvării lui.
Oamenii nu îşi dau seamna că şi pentru noi - salvamarii - este steag roşu: şi noi suntem expuşi pericolului, chiar dacă avem echipamente de intervenţie şi ştim cum să abordăm.
Mulţi ni se alătură pentru că au fost pe alte plaje, unde se respectă toate aceste reguli şi înţeleg importanţa lor. Alţii spun însă că au venit în concediu şi că nu au dat o grămadă de bani ca noi să îl ţinem în afara apei, spun că o fac pe proprie răspundere, că îşi asumă.
8. Europa Liberă: Care sunt câteva lucruri pe care turistul, adult sau copil, nu trebuie să le facă la mare, în apă?
Gabriel Culea: Niciodată să nu intri brusc în apă, fără să te acomodezi. Chiar dacă apa are 25 de grade, afară sunt poate 40 de grade şi poţi face stop cardio-respirator.
Niciodată să nu te îmbăiezi după masă, aproximativ o oră. Nu a apucat mâncarea să se digere şi regurgitezi, apare starea de vomă. Sunt multe cazuri.
După ce faci activităţi fizice, fotbal pe plajă, volei, să te odihneşti, să îţi revii.
Copiii să nu fie lăsaţi niciodată singuri la îmbăiere, iar tu ca adult, chiar dacă intri singur în apă, să anunţi pe cineva: uite, sunt în zona asta, uite-te te rog după mine, dacă dai semne de oboseală, dacă ţi se face rău, sau faci infarct - în apă nu ai de ce te sprijini - şi te poţi îneca.
Cel mai important este să facă baie în zone supravegheate, în zone special amenajate pentru îmbăiere şi să meargă la serviciul salvamar să anunţe: am venit cu un grup de copii, vă rog uitaţi-vă şi la noi.
9. Europa Liberă: Există şi turişti despre care puteţi spune că îşi asumă unele riscuri în mod responsabil, cineva care înoată foarte bine şi trece dincolo de geamandură, sau există o „linie roşie” pe care nimeni nu trebuie să o treacă?
Gabriel Culea: În momentul în care ai păşit în apă trebuie să ştii că intri într-un mediu periculos. Am avut cazuri în care unele persoane, mai în vârstă, au căzut în apă până la genunchi şi s-au înecat.
Au fost scoase din apă, pentru că au fost observate, dar când sunt foarte mulţi turişti e foarte greu să depistezi persoana care are nevoie de ajutor, de multe ori suntem atenţionaţi de o persoană din preajmă.
Nu trebuie să confunzi plăcerea aceea de a intra în spuma mării, sau în valurile mării, cu riscul de a-ţi pierde viaţa.
E clar, zona de siguranţă trebuie respectată, de la mal până la linia de geamandură, cu 1,5 metri adâncime, este considerată zona de siguranţă; în momentul în care ai depăşit acea „linie roşie” încep să apară pericolele.
Unul dintre ele este că de la geamandură în larg sunt ambarcaţiunile cu scop turistic, le închiriază persoane care poate nu ştiu să le conducă foarte bine şi te poate accidenta.
10. Europa Liberă: Care sunt cele mai frecvente cauze ale unui înec?
Gabriel Culea: Cel mai des e intrarea în panică. Pericolul cel mai mare nu este în larg, ci la mal, unde forţa valurilor este foarte mare.
Îşi pierd orientarea pentru că îi răstoarnă acel curent sau lovitură de val, îi învârt de două-trei ori, nu mai ştiu unde se află, în loc să respire şi să tragă aer trag apă, de două-trei ori, apare acel fenomen de tuse, iar vine alt val...
Cel care înoată foarte bine, la rândul lui se expune altui pericol: i se poate face rău, să i se pună un cârcel, sunt şi alţi factori care te pot expune.
În ultima perioadă, avem şi la punctele de observare nişte balize, portocalii, care se pun de jur împrejurul taliei, se umflă, şi atunci când înoată, inclusiv pe linia geamandurii, noi deja ştim că e un înotător avansat, dar dacă a obosit se poate ţine de acea baliză, îşi ia deja marja de siguranţă.
Pe cei care înoată foarte, foarte bine o să îi vedeţi cu acea baliză, pentru că ştiu că se expun pericolului.
