Pe 13 martie, poliția a descins la locuințele și birourile din Belgia și Portugalia ale mai multor lobbiști și asistenți ai unor foști și actuali europarlamentari suspectați de implicare într-un scandal de mituire.
Unul dintre principalii suspecți este italianul Valerio Ottati, fost asistent europarlamentar, devenit lobbist al Huawei în 2019. El este acuzat că ar fi condus o schemă de mituire a europarlamentarilor în schimbul sprijinului lor politic, scrie publicația Follow the Money.
Suspectat de implicare în afacere este și Nuno WM, un fost asistent al europarlamentarului italian Fulvio Martusciello.
Nuno WM a fost arestat în Franța pe 13 martie și a acceptat extrădarea în Belgia. Avocatul său a declarat că „neagă acuzațiile” și că va oferi explicații doar în fața judecătorului de instrucție, menționează ftm.eu.
Cum ar fi funcționat schema de mituire?
Procurorii belgieni susțin că două firme apropiate lui Ottati au folosit facturi false pentru a transfera bani de la Huawei către conturile lor bancare din Portugalia.
De aici, o parte din bani ar fi ajuns la Nuno WM, care ar fi fost responsabil de redistribuirea lor către gruparea de lobbiști. În total, din banii Huawei transferați în Portugalia, Nuno WM ar fi primit 45.950 de euro.
Jurnaliștii de la Follow the Money (ftm.eu) spun că au dovezi că europarlamentarul italian Flavio Martusciello, unul dintre semnatarii scrisorii de susținere, ar fi primit 6.700 de euro din acești bani.
Din documentele din anchetă consultate de Politico.eu reiese că: „O sumă de 15.000 de euro a fost oferită autorului scrisorii 5G, în timp ce fiecărui cosemnatar i s-au oferit 1.500 de euro”.
Un purtător de cuvânt al Huawei a transmis pentru ftm.eu că firma ia foarte în serios aceste acuzații și colaborează cu anchetatorii pentru a clarifica situația. Huawei susține că are o politică de toleranță zero față de corupție, dar nu a răspuns întrebărilor privind documentele anchetei.
Este cea mai gravă investigație de corupție care implică Huawei în Uniunea Europeană, mai scrie Politico. Ancheta este în desfășurare și, dacă acuzațiile se confirmă, ar putea duce la noi reglementări UE privind lobby-ul și influența companiilor străine în Bruxelles.
Dar de unde a plecat totul?
Proiectul legii anti-Huawei din România, epicentrul scandalului de mită
În septembrie 2020, compania Huawei a trimis Comisiei Europene o scrisoare în care reclama că două dintre țările membre al UE, România și Polonia, pregătesc o legislație privind securitatea 5G, care vizează excluderea Huawei pe baza originii geografice.
Propunerile legislative din cele două țări aveau la bază memorandumurile semnate de cele două țări cu SUA, care prevedeau excluderea anumitor furnizori de echipamente 5G pe motive de securitate și eliminarea echipamentelor exitente 3G și 4G ale acestor furnizori.
Huawei își exprima în scrisoarea trimisă Comisiei opoziția fermă față de cele două propuneri legislative, pe care le considera discriminatorii și contrare principiilor Uniunii Europene și care – spunea compania chineză – ar putea duce la o concurență neloială și la slăbirea industriei europene de telecomunicații.
Comisia Europeană a trimis un răspuns și a invitat compania la discuții. A urmat o întâlnire între membrii Comisiei și reprezentanții companiei chinezești, pe 29 septembrie, și a fost programată o discuție telefonică, pe 23 octombrie 2020, între directorul general pentru Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie (DG CONNECT) din cadrul Comisiei Europene, Roberto Viola, și CEO-ul Huawei.
Înainte de această discuție telefonică, mai exact pe 14 octombrie 2020, 41 de europarlamentari au semnat o scrisoare trimisă Comisie Europene, în care solicitau să pună pe primul plan securitatea rețelelor.
În scrisoarea adresată miniștrilor europeni ai Telecomunicațiilor și Comerțului, precum și comisarilor europeni Thierry Breton, Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis, semnatarii își exprimau preocuparea privind securitatea 5G în Europa și competiția neloială dintre furnizorii europeni și cei chinezi (în special Huawei și ZTE).
Semnatarii, din cinci grupuri politice diferite din Parlamentul European, au subliniat - conform documentului - importanța menținerii unei independențe tehnologice în sectoare critice, inclusiv telecomunicațiile.
Ei au solicitat măsuri urgente pentru protejarea infrastructurii 5G și pentru asigurarea unui mediu de concurență echitabil între companiile europene și cele chineze, care beneficiază de subvenții guvernamentale și restricționează accesul european pe piețele lor.
Printre măsurile propuse de cei 41 de europarlamentari erau implementarea fermă a securității 5G, excluderea furnizorilor cu risc ridicat din proiectele finanțate de UE și adoptarea unui instrument pentru protejarea pieței achizițiilor publice europene.
În ianuarie 2021, o altă scrisoare deschisă ajunge la Comisia Europeană.
Aceasta a fost semnată de opt europarlamentari care cereau depolitizarea tehnologiilor esențiale. În esență, cei opt susțineau că implementarea tehnologiei 5G trebuie să fie o prioritate pentru Uniunea Europeană, pentru redresarea economică post-COVID.
Cea de-a doua scrisoare atrăgea atenția că unele state membre ale UE au impus restricții privind utilizarea echipamentelor 5G provenind din anumite țări, iar aceste măsuri riscă să blocheze inovația și să afecteze consumatorii, prin pierderea unor oportunități economice.
Semnatarii solicitau Comisiei Europene să mențină un cadru echitabil și nediscriminatoriu pentru toți furnizorii de tehnologie 5G, respectând principiile fundamentale ale pieței interne a UE și subliniau că Europa trebuie să își protejeze suveranitatea digitală prin decizii independente, bazate pe valori de nediscriminare și deschidere, pentru a rămâne un lider global în era digitală.
Cei opt europarlamentari care au semnat această scrisoare sunt:
Fulvio Martusciello (EPP, Italia), Giuseppe Milazzo (EPP, Italia), Herbert Dorfman (EPP, Italia), Aldo Patriciello (EPP, Italia), Cristian-Silviu Bușoi (EPP, România), Daniel Buda (EPP, România), Tudor Ciuhodaru (SD, România) și Giuseppe Ferrandino (SD, Italia).
Această scrisoare este punctul de plecare al anchetei aflată acum în plină desfășurare.
Cum răspund acuzațiilor oficialii români
Europa Liberă România a cerut puncte de vedere de la cei trei români semnatari ai scrisorii din 2021.
„Nu m-am întâlnit niciodată cu vreun reprezentant, autoritate sau lobbist din China și nici cu reprezentanți ai companiei Huawei — nici personal și nici prin intermediul vreunui membru al echipei mele de asistenți. Resping categoric orice tentativă de a mă asocia sau implica în vreun fel în legătură cu semnarea acestei scrisori”, spune eurodeputatul Daniel Buda (PNL) pentru Europa Liberă.
„Am aflat despre acest subiect din presă, unde numele meu a fost defăimat în mod nejustificat prin asocierea cu fapte sau interese care îmi sunt complet străine.”
„Nu am avut niciun moment cunoștință că în spatele acestei scrisori ar putea exista vreo acțiune ilegală. Nu am primit niciun ban și niciun fel de avantaj material. Menționez că nu sunt vizat de ancheta în curs. Mai mult decât atât, nu am fost contactat de nicio autoritate belgiană”, a mai spus el.
„Repet, am semnat această scrisoare în care nu este menționat niciun nume de companie sau țară, având în vedere exclusiv referirile la necesitatea dezvoltării internetului în bandă largă în zonele rurale. Fermierii se confruntă cu probleme serioase de digitalizare, tocmai din cauza lipsei accesului la internet. Menționez că scrisoarea a fost semnată și de alți membri ai Comisiei pentru Agricultură, responsabili de dezvoltarea «satelor inteligente».”
„Rămân în continuare ferm angajat să îmi desfășor activitatea cu deplină transparență și am încredere că autoritățile belgiene vor clarifica pe deplin această situație”, declară europarlamentarul Daniel Buda.
„Nu îmi aduc aminte despre această scrisoare, care oricum nu menționează numele companiei Huawei, ci doar susține niște principii generale care se pare ca i-au indus in eroare pe alți colegi care apar ca și semnatari, din declarațiile lor publice de până acum”, afirmă fostul eurodeputat Cristian Bușoi (PNL).
„Am reverificat corespondența din acele săptămâni și nu am găsit nici un email prin care să fi primit textul scrisorii și la care să fi dat vreun acord scris sau electronic. Singura explicație ar putea fi ca dl. Matrusciello să îmi fi menționat intenția de a transmite această scrisoare în timpul vreunei reuniuni de grup sau de comisie la care am participat împreună, dar nu îmi amintesc sincer să fi avut această conversație.
De asemenea, vă pot spune ca este exclus să fi avut cea mai mică legătură cu primirea vreunor foloase, de orice fel, în acest caz și în orice altă situație legată de activitatea mea.
În plus, poziția mea a fost una foarte clară mereu, ca România și Uniunea Europeană trebuie să aibă rețele 5G fără breșe de securitate”, a răspuns fostul europarlamentar Cristian Bușoi la întrebările Europa Liberă România.
Fostul europarlamentar Tudor Ciuhodaru nu a răspuns întrebărilor Europa Liberă, până la publicarea acestui articol.
Huawei se judecă cu România
Legea al cărui proiect îl reclama Huawei Comisiei Europene în 2020 a fost aprobată în 2021.
Supranumit Legea anti-Huawei, actul normativ se concentrează pe securitatea rețelelor 5G și stabilește reglementări privind furnizorii de echipamente care pot fi utilizați în infrastructura de telecomunicații. El impune evaluări ale riscurilor la adresa securității naționale, transparența structurii de acționariat a firmelor furnizoare și absența controlului din partea guvernelor străine.
Printre principalii furnizori care au fost vizați de reglementările respective sunt Huawei și ZTE, companii chineze deseori menționate în contextul preocupărilor legate de securitatea națională și riscurile de spionaj.
Pe 29 februarie 2024, Guvernul României a stabilti „respingerea solicitării pentru obținerea autorizării privind utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G” formulată de cele trei companii din grupul Huawei.
Decizia semnată de Marcel Ciolacu venea în urma unei hotărâri a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din 21 februarie 2024, care analizase solicitarea companiilor din grupul Huawei.
„Se respinge solicitarea pentru obținerea autorizării privind utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G, formulată de Huawei Technologies - S.R.L., Huawei International Co. Limited, Huawei Technologies Kft și Huawei Technologies Co., Ltd. în temeiul Legii nr. 163/2021 privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național și condițiile implementării rețelelor 5G, ca urmare a evaluărilor realizate de către instituțiile cu responsabilități în domeniu, din perspectiva riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa securității naționale și apărării țării și prin raportare la obligațiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizațiilor internaționale din care România face parte, al Uniunii Europene și al parteneriatelor strategice bilaterale”.
sursă: Decizie 81/2024 a Premierului României
O lună mai târziu, în aprilie 2024, Huawei a contestat la Curtea de Apel București decizia Guvernului și a cerut anularea acesteia. Procesul este pe rol.
Tot Guvernul României a autorizat, însă, în iulie 2023, alte două companii chinezești, Lenovo PC HK Ltd și Lenovo Global Technology HK Ltd, ca furnizori de echipamente folosite la echipamentele 5G.
Interzicerea Huawei în instituțiile europene - greu de implementat
Imediat după izbucnirea scandalului prvind mituirea unor oficiali europeni pentru lobby în favoarea Huawei, Comisia Europeană a emis instrucțiuni interne prin care le-a ordonat comisarilor, membrilor cabinetului și personalului să suspende imediat toate întâlnirile și contactele cu Huawei „până la noi ordine”, scrie Euractiv.
Există, însă, lacune legislative care ar putea facilita accesul lobbiștilor în sediile UE, în ciuda interdicției, le-a declarat un europarlamentar german jurnaliștilor de la Euractiv – fie cu permise de vizitatori, fie folosind calitatea de membru al organizațiilor umbrelă care păstrează acces la instituțiile UE.
Pe 21 martie 2025, după izbucnirea scandalului de la Bruxelles, 41 de parlamentari UE au semnat două scrisori, adresate președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, și președintelui Parlamentului, Roberta Metsola, prin care au cerut ambelor instituții să extindă interdicția dincolo de lobbiștii Huawei, împiedicând utilizarea dispozitivelor companiei în scopuri corporative, scrie euroactiv.com.
Semnatarii scrisorii au menționat că pericolul cauzat de dispozitivele Huawei „nu este mai mic decât cel cauzat de TikTok”. Utilizarea rețelei de social media de către personalul UE a fost restricționată, în 2024, din cauza preocupărilor legate de confidențialitate și a presupuselor legături cu guvernul chinez.
În registrul de transparență al lobbiștilor, în 2023, Huawei declara 11 persoane fizice și 23 de asociațiii în care era membru sau afiliat, toate cu sediul la Bruxelles.
Și, conform datelor din același registru, în 2023, compania chineză a cheltuit 2,5 milioane de euro pentru a-și promova interesele la Uniunea Europeană.
Despre Huawei Technologies
Huawei Technologies Co., Ltd. este o companie chineză privată cu sediul în Shenzhen, provincia Guangdong, China.
Fondată în 1987, compania este deținută în proporție de aproximativ 1% de către fondatorul său, Ren Zhengfei (fost ofițer al Armatei Populare de Eliberare), restul de 99% fiind deținut de un comitet sindical care reprezintă angajații.
Acest comitet sindical este înregistrat la Federația Sindicală din Shenzhen, parte a Federației Sindicale a Întregii Chine, controlată de Partidul Comunist Chinez.
Participarea în acest sistem este limitată la angajații chinezi, iar acțiunile deținute de aceștia sunt virtuale, netransferabile și nu conferă drepturi de vot directe în deciziile de management.
Compania susține că nu este controlată de guvernul chinez, dar criticii susțin că legăturile sale cu statul și cu Partidul Comunist Chinez ridică riscuri de securitate.
Huawei are filiale și centre de cercetare în peste 170 de țări.
Mai multe țări au impus restricții sau interdicții totale asupra implicării Huawei în infrastructura lor de telecomunicații, în special în ceea ce privește dezvoltarea rețelelor 5G. Măsurile au fost în principal din motive de securitate națională.
- Statele Unite: SUA au implementat o interdicție completă asupra Huawei, împiedicând compania să participe la dezvoltarea rețelei sale 5G.
- Australia: Australia a interzis Huawei să furnizeze echipamente pentru rețeaua sa 5G, invocând riscuri de securitate.
- Noua Zeelandă: Agenția de informații a Noii Zeelande a blocat implicarea Huawei în dezvoltarea rețelei sale 5G, tot din motive de securitate.
- Japonia: Japonia a exclus Huawei din achizițiile publice și din rețelele sale 5G, aliniindu-se astfel preocupărilor similare.
- Regatul Unit: Marea Britanie a interzis participarea Huawei în rețeaua sa 5G, planificând eliminarea echipamentelor existente până în 2027.
- Suedia: În 2020, Suedia a interzis Huawei și ZTE din rețelele sale 5G, decizie menținută în ciuda apelurilor.
- Franța: Franța a impus restricții care limitează semnificativ rolul Huawei în infrastructura sa 5G.
- Germania: Germania a crescut supravegherea și a impus măsuri pentru protejarea rețelelor sale, afectând astfel participarea Huawei.
- Canada: Canada a anunțat în mai 2021 că va interzice Huawei din rețelele sale 5G, alăturându-se altor membri ai alianței de informații Five Eyes.
În cadrul Uniunii Europene, abordarea diferă în funcție de fiecare stat membru. Începând cu august 2024, unsprezece țări ale UE au luat măsuri pentru a restricționa sau exclude furnizorii cu risc ridicat, precum Huawei și ZTE, din rețelele lor 5G.
Surse: euronews.com, statista.com, asiatimes.com
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
