Linkuri accesibilitate

„Peștele” aruncat populației | Noua schemă de plafonare a prețului la gaz și energie


Marcel Ciolacu (PSD) și Florin Cîțu (PNL) au lansat mai multe scenarii în spațiul public privind reducerea TVA pentru factura la gaz și electricitate sau diminuarea CAS cu 5 puncte procentuale. Coaliția nu a ajuns la vreun acord. Imagine din Parlament cu liderii PNL, PSD.
Marcel Ciolacu (PSD) și Florin Cîțu (PNL) au lansat mai multe scenarii în spațiul public privind reducerea TVA pentru factura la gaz și electricitate sau diminuarea CAS cu 5 puncte procentuale. Coaliția nu a ajuns la vreun acord. Imagine din Parlament cu liderii PNL, PSD.

Nervi întinși în Coaliție din cauza Ordonanței privind plafonarea prețului la gaze și energie electrică în următorul an. Miza scandalului o reprezintă banii de la buget care ar trebui să acopere facturile populației. PSD a insistat pentru o piață reglementată, iar PNL s-a opus categoric.

Coaliția de guvernare lucrează la ultimele detalii ale unei Ordonanțe de Urgență care va plafona prețul la gaze și energie electrică până la 31 martie 2022. Textul ordonanței ar urma să fie pus în transparență decizională joi seara pentru a putea fi adoptată vineri de Guvern, susțin surse guvernamentale.

PSD a acuzat PNL că încurajează specula” în domeniu și profitul jucătorilor din piața de energie”, potrivit unor surse din Coaliție, în timp ce liberalii au refuzat ca statul român să renunțe la liberalizare și să se întoarcă la o piață reglementată.

Proiectul de Ordonanță de Urgență pus în dezbatere

Social-democrații susțin că ministrul Energiei încurajează un sistem de tip suveică sau Caritas”, care încurajează firmele din piața de energie și gaz să majoreze prețurile, deoarece statul român este cel care suportă plafonarea prețului pentru populație.

În replică, liberalii consideră că intervenția brutală în piață prin reglementare va bloca investițiile în domeniu, iar efectele se vor vedea în anii următori.

Noile valori ale plafonării

Guvernul va adopta, cel mai probabil, vineri, o Ordonanță de Urgență prin care urmează să fie plafonat prețul la energie și gaz. Pentru persoanele fizice, prețul pentru o factură de sub 100 kw pe lună va fi de 0.68 de lei per kilowatt, iar dacă există un consum între 100 și 300 kw prețul va fi de 0.8 lei.

Premierul Ciucă a anunțat că în cazul gazului, prețul pentru gospodării va fi de 0,31 lei/kw. În ultima perioadă, s-au purtat negocieri cu reprezentanții Comisiei Europene pentru marii consumatori din economie. Aceștia urmează să beneficieze de un preț fix de un leu pe un kw din energia electrică și 0.37 lei/kw la gaz.

PSD a insistat, potrivit unor surse din Coaliție, pentru a se reveni la o piață reglementată, dar nu s-a ajuns la un acord cu PNL pe subiect. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a rezistat presiunilor venite din partea lui Marcel Ciolacu și nu a acceptat să se renunțe la piața liberă în energie.

În discuțiile din interiorul Coaliției, potrivit unor surse participante la discuție, PSD i-a cerut ministrului Energiei să explice care va fi impactul asupra bugetului dacă se menține plafonarea prețurilor pentru încă un an. Conform estimărilor din Kiseleff, factura pe care statul român o va plăti va fi de 40 de miliarde de lei până la finele lui 2022, iar bugetul are probleme în a asigura suma necesară.

Ministrul Energiei a susținut în Coaliție că statul urmează să câștige de pe urma supraimpozitării companiilor din domeniul energiei, astfel că nu se poate vorbi de o pierde de 40 de miliarde de lei de la bugetul de stat.

„Trebuie să faci un calcul între ceea ce dai și ceea ce primești. Nu poți să contabilizezi doar pierderea, fără să vezi și încasările”, au spus surse din PNL pentru Europa Liberă.

O ultimă discuție între ministrul de Finanțe, Adrian Câciu (PSD), și ministrul Energiei, Virgil Popescu (PNL), a avut loc joi dimineață. Potrivit surselor din Coaliție, s-a ajuns la un acord, iar ministerul de Finanțe urmează să stabilească schema de impozitare a companiilor din domeniul energiei.

Mărul discordiei l-a reprezentat plafonul de supraimpozitare: să pornească de la 300 de lei /mwh sau de la 450 de lei/mwh. Surse din Coaliție au precizat că s-a ajuns la o formulă de compromis, dar a rămas valoarea de 450 de lei/kwh.

Cât ajută că statul plafonează prețul la energie

Vicepreședintele ANRE, Zoltan Nagy-Bege, susținut de UDMR pentru această poziție, a declarat, joi, la o conferință organizată de Asociația Furnizorilor de Energie, că este timpul ca investițiile în eficiența energetică să fie stimulate.

Pe termen scurt trebuie să dăm peşte, de la 1 aprilie, ca să aibă ce să mănânce, dar poate deja pentru 2023 ar fi cazul să înveţe să pescuiască”, a spus oficialul ANRE, potrivit Agerpres, despre politica statului român în legătură cu facturile la energie și gaz și sprijinul acordat populației.

El susține că în acest moment există o mare risipă în domeniu și că energia a fost prea ieftină în ultimii ani ca să existe o preocupare serioasă pentru eficiență.

USR critică Guvernul

Vicepreședinta Comisiei de Industrii din Camera Deputaților, Cristina Prună (USR), a criticat amânarea unei decizii guvernamentale în privința prețului la gaz și energie. Potrivit acesteia, noua schemă de plafonare nu are calculat impactul bugetar.

„Suntem în al 13-lea ceas, iar românii nu știu la ce să se aștepte cu prețurile la energie de la 1 aprilie. Am văzut că și octombrie, după adoptarea OUG de plafonare, a fost nevoie de mai bine de 30 de zile pentru elaborarea normelor de aplicare. Asta s-a tradus în haosul facturilor”, a fost poziția Cristinei Prună.

USR a propus ca măsură alternativă scăderea TVA de la 19% la 5% pentru energia electrică și gaz în cazul consumatorilor finali, abrogarea accizei aplicate energiei electrice, eliminarea certificatelor verzi și a taxei de cogenerare din factură. Totodată, USR a cerut acordarea unor vouchere pentru gospodării pentru plata facturilor.

  • 16x9 Image

    Cristian Andrei

    Face parte din echipa Europa Liberă din aprilie 2019, prima dată ca freelancer, iar din ianuarie 2021 este Senior Editor. În ultimii 15 ani a trecut de la presa tipărită, la televiziune și apoi, la presa online. Ca reporter de teren în zona politică este printre cei mai experimentați jurnaliști acreditați la PSD, dar a relatat și despre evoluția tuturor partidelor din ultimul deceniu. A făcut parte din redacția Gândul până în 2015, iar în televiziune a lucrat pentru Digi24.

XS
SM
MD
LG