Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și structurile din subordine, în frunte cu Poliția de Frontieră, au scris și au publicat pe 1 martie, cu speranța că vor primi observații de la cetățeni, un proiect de Ordonanță de Urgență (OUG) care modifică mai multe legi „în domeniul străinilor și al frontierei.”
Inițiativa venea la două luni după decizia Consiliului Uniunii Europene (UE), conform căreia, începând cu 31 martie 2024, România și Bulgaria sunt admise în spațiul Schengen din punct de vedere aerian și maritim.
Chiar dacă intrarea în Air Schengen prevede că românii nu vor mai trebui să treacă în aeroporturi prin controalele Poliției de Frontieră, șefii din MAI au propus ca ele să fie menținute pentru minori.
Mai exact, propunerea prevede ca „părinții, reprezentanții legali sau persoanele care îi însoțesc pe cetățenii români minori” să meargă „în anumite spații special amenajate și semnalizate ca atare, în incinta aeroporturilor și porturilor”, de unde vor obține o autorizație de călătorie pentru copii.
Polițiștii de frontieră ar urma să verifice dacă însoțitorul / însoțitorii minorului respectă prevederile Legii-cadru (Legea 548 din 2005) cu privire la libera circulație a cetățenilor români în străinătate, modificată de mai multe ori de-a lungul anilor.
Potrivit legii existente, în cazul minorului care e însoțit în călătorie doar de unul dintre părinți sau de altă persoană decât un părinte, însoțitorul trebuie să prezinte o declarație notarială prin care celălalt părinte (sau ambii părinți, în cazul în care însoțitorul este o altă persoană decât părintele) își dă (dau) acordul pentru călătorie.
Copiii, chiar dacă vor călători cu ambii părinți, vor trebui primească autorizația Schengen de la Poliția de Frontieră, conform proiectului de Ordonanță de Urgență al MAI.
Aerporturile cer reanalizarea propunerii de lege
Asociația Aeroporturilor din România (AAR) - care grupează toate cele 17 aeroporturi civile din țară - anunță că a cerut Ministerului de Interne și al Transporturilor să reanalizeze propunerea de menținere a controlului Poliției de frontieră în cazul minorilor.
„Am cerut reanalizarea pentru că nu se face în nicio țară a Uniunii Europene și ar îngreuna fluxul de pasageri”, spune David Ciceo, președintele AAR, totodată directorul aeroportului internațional din Cluj-Napoca, pentru Europa Liberă.
Până pe 31 martie, aeroporturile vor trebui să aibă gata fluxurile separate de îmbarcare, Schengen și non-Schengen. După 31 martie 70% din zboruri, arată previziunile specialiștilor, vor fi în spațiul Schengen (incluzând-le aici și pe cele interne) și 30% în afara acestui spațiu comunitar.
„Considerăm că nu ar fi necesar acest control suplimentar în cazul minorilor, ci să se aplice aceleași reguli ca la un zbor intern, Cluj-București”, adaugă David Ciceo.
Totuși, Ministerul de Interne și instituțiile din subordine susțin în textul de argumentare al Ordonanței - menționând legi, tratate și rapoarte cu privire la drepturile copilului - că menținerea verificărilor are ca scop protejarea minorilor.
„În esență, propunerile au în vedere protejarea minorilor inclusiv în privința traficului de persoane”, spune purtătorul de cuvânt al Poliției de Frontieră, comisarul de poliție Alexandra Găvan, pentru Europa Liberă.
Cu doar două săptămâni înainte de intrarea României în Air Schengen, autoritățile nu au luat decizia finală cu privire la acest aspect, iar forma finală a documentului nu a fost încă definitivată, potrivit reprezentanților MAI.
Aceștia nu au putut preciza dacă solicitarea Asociației Aeroporturilor va fi luată în considerare sau dacă propunerea inițială a Ministerului de Interne cu privire la călătoria minorilor în Schengen va fi menținută.
Aprobarea Ordonanței este probabilă în cursul acestei săptămâni, asta și pentru ca Poliția de Frontieră să demareze campania de informare a cetățenilor cu privire la noile condiții de călătorie din 31 martie.
Air Schengen elimină controalele Poliției de Frontieră
Marea noutate odată cu intrarea României în Schengen, pe cale aeriană - așa numitul Air Schengen - și maritimă este că cetățenii români nu vor mai trebui să mai prezinte documentele Poliției de Frontieră la călătorii în celelalte 28 de state (incluzând și Bulgaria) din acest spațiu.
Aeroportul Otopeni și-a pregătit infrastructura Schengen încă din 2011, când era anticipată aderarea României, explică purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale de Aeroporturi București.
El spune cum se va desfășura îmbarcarea pasagerilor de pe aeroportul Henri Coandă (București) după 31 martie.
„Când ajung la aeroport, atât pasagerii pentru zonele Schengen, cât și non-Schengen trec prin controlul de securitate (controlul bagajelor și scanarea corporală, n.r.). De aici încolo este o zonă Schengen, unde nu mai sunt decât cafenele, restaurante, spații de așteptare și shopping, până la linia de control pentru cei care merg în spațiul non-Schengen. Acolo se va face controlul pentru cei care merg, de exemplu, în Marea Britanie, Dubai, Doha, Istanbul etc., după care merg spre îmbarcare.”
Pasagerii pentru statele Schengen vor mai prezenta documentul de identitate doar la punctul de îmbarcare, unde îl solicită compania.
El a menționat că, în primă fază cel puțin, Poliția de Frontieră va mai fi prezentă pentru supervizarea activităților. De asemenea, în situații punctuale, pot avea loc controale inopinate la anumitor zboruri.
Pe aeroportul Henri Coandă au fost anul trecut aproximativ 15 milioane de pasageri, peste jumătate din cei aproape 25 de milioane de pasageri de la nivel național, în 2023.
Din 31 martie, peste 70% din zborurile de pe Coandă vor fi în spațiul Schengen, spune Valentin Iordache, purtător de cuvânt al aeroportului.
Amenzi pentru părinții si companiile care nu au autorizația Schengen
În propunerea de ordonanță semnată de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, Ministerul cere ca articolul 30 din Legea din 2005 să aibă două completări.
- Prima - prevederea ca Poliția de Frontieră să verifice în continuare îndeplinirea condițiilor de călătorie, prevăzute de articolul de lege amintit, chiar și după 31 martie, în cazul călătoriilor în state Schengen.
- A doua - părinții să meargă la îmbarcare fără autorizația menționată. Nici companiile aeriene nu au voie să preia pasagerii minori fără acest document.
Dacă prevederile sunt încălcate, amenzile propuse sunt 2.000 - 5.000 de lei pentru părinți și 10.000 - 20.000 de lei pentru companiile aeriene.
În condițiile în care, de la 31 martie, controalele asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime interne vor fi eliminate, trebuie ca polițiștii de frontieră „să acorde o atenție deosebită minorilor, indiferent dacă aceștia călătoresc însoțiți sau nu”, se precizează în nota de fundamentare Ordonanței.
Autoritățile din MAI își argumentează poziția în special cu prevederi din Legea (nr. 272 din 2004) privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului și Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, ratificată prin lege de către România încă din 1990.
„Este necesar să fie adoptate măsuri care să (prevină, combată, n.r.) ieșirea din țară a copiilor în condiții ilegale, cum ar fi răpirea de către o persoană sau sechestrarea în altă țară de către un părinte, în condițiile în care celălalt părinte nu este de acord cu efectuarea călătoriei de către minorul cetățean român”, precizează inițiatorii proiectului de lege.
Modificările de lege propuse în Ordonanță sunt necesare inclusiv „pentru preîntîmpinarea intensificării fenomenului de trafic de minori”, mai subliniază inițiatorii.
Prevederi noi pentru minorii peste 16 ani
Textul Ordonanței de Urgență aduce modificări și cu privire la minorii care pot călători neînsoțiți în străinătate, adică cei în vârstă de peste 16 ani.
Din 2023, ei puteau călători neînsoțiți, însă doar în anumite scopuri - studii, vizite la rude, probleme medicale, și erau obligați să prezinte acte doveditoare, precum și acordul părinților.
Proiectul de Ordonanță de Urgență prevede ca ei să poată călători neînsoțiți, în orice scop, dar menține necesitatea prezentării acordurilor notariale ale părinților sau al reprezentanților legali.
Pe de altă parte, cei care au părinții divorțați vor avea nevoie și de acordul părintelui cu care nu locuiesc, dacă autoritatea părintească este exercitată în comun.
Minorii de peste 16 ani pot călători fără să prezinte acordul părinților dacă au domiciliul sau reședința în țara de destinație.
Ordonanța de Urgență modifică și alte prevederi legale, în privința străinilor aflați la muncă în România și menționează condițiile în care chiar și după intrarea în Schengen controalele Poliție de Frontieră pot fi reintroduse, nu doar în cazul minorilor.
Parcursul Ordonanței de Urgență
Conform datelor de site-ul MAI, termenul de consultare publică pe tema Ordonanței a expirat săptămâna trecută, pe 11 martie, iar, în teorie, textul putea fi deja pe masa Guvernului.
Pe de o parte, în avizare sunt implicate însă alte șase ministere, inclusiv cel de Externe, de Justiție, al Muncii, al Familiei și Egalității de Șanse, potrivit -documentului.
Ca procedură standard, propunerile sosite în timpul consultării publice sunt centralizate și analizate într-o comisie inter-ministerială, urmând ca aceasta să decidă dacă unele dintre acestea vor fi inclus în forma finală a documentului, explică purtătorul de cuvânt al MAI, comisarul șef Monica Dajbog.
Ea nu a putut preciza dacă solicitarea Asociației Aeroporturilor a fost acceptată sau nu, nici când ar urma ca documentul să fie efectiv supusă aprobării.
„Cel mai probabil, e o chestiune de zile, având în vedere că e ceva ce trebuie stabilit înainte de 31 martie”, a menționat reprezentantul MAI.
Reprezentanții Poliției de Frontieră așteaptă și ei aprobarea Ordonanței, ne-au precizat aceștia, fiind esențială pentru ca instituția să poată porni campania de informare a cetățenilor pe tema schimbărilor care vor apărea după intrarea României în Air Schengen.
Cât de pregătite sunt aeroporturile pentru Schengen
De la 31 martie, cele 17 aeroporturi din România vor trebui să aibă culoare de îmbarcare pentru călătorii în spațiul Schengen și non-Schengen.
O mare parte din aeroporturi au proiecte de investiții în derulare, dar chiar și așa vor putea asigura condițiile necesare, spune președintele Asociației Aeroporturilor, David Ciceo.
„Toate aeroporturile au obținut fonduri europene, respectiv de la stat, cu co-finanțări proprii, și s-a investit foarte mult în ultimii trei ani în terminale, infrastructură în general, siguranță.”
Potrivit unui răspuns transmis de Ministerul Transporturilor la finalul anului trecut, la solicitarea unui parlamentar, zece aeroporturi îndeplineau toate cerințele Schengen.
La altele șase (aeroportul Brașov, inaugurat în 2023, nu era menționat în lista ministerului) sunt încă în derulare proiecte de investiții. De exemplu, la aeroportul interanțional Iași este în curs de finalizare noul terminal de pasageri, iar adaptarea acestuia la cerințe va dura între 4-6 luni, de la finalizare, conform Ministerului.
La aeroportul internațional din Cluj sunt, de asemenea, lucrări de extindere a terminalului de plecări, activitățile fiind relocate începând din vara anului 2023 în containere temporare, unde vor fi procesate în primă fază fluxurile Schengen. Abia de la final de mai va fi deschis terminalul extins.
Zece aeroporturi din România sunt certificate drept aeroporturi internaționale, în timp ce altele șase (precum cele din Satu-Mare sau Tulcea) sunt „deschise traficului internațional.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
