Aderarea la spațiul Schengen, care reprezintă un drept de liberă circulație al cetățenilor UE și migrația ilegală, care se referă la cetățenii din afara spațiului comunitar, sunt amestecate artificial de unii politicieni europeni, a spus miercuri președintele Klaus Iohannis.
„Este o eroare”, a întărit șeful statului, la finalul întrevederii pe care a avut-o în capitala Bulgariei, Sofia, cu omologul său Rumen Radev.
Amintim, Austria a invocat problemele de migrație ilegală cu care se confruntă aceasta, dar și spațiul european per ansamblu, pentru respingerea aderării României și Bulgariei la Schengen.
Cei doi președinți au anunțat cu ocazia întâlnirii semnarea unui document care ridică relațiile dintre cele două state la nivelul de parteneriat strategic.
Referitor la aderarea la spațiul Schengen, Iohannis a spus în discursul său oficial că „am convenit (împreună cu președintele bulgar, n.r.) să continuăm activ pentru adoptarea în acest an a deciziei de aderare pentru cele două țări”.
Cei doi șefi de stat au admis că unele state europene (precum Austria, care a invocat acest aspect) se confruntă cu dificultăți legate de fluxurile de migranți, dar și-au arătat disponibilitatea pentru a ajuta la combaterea fenomenului.
Klaus Iohannis a ținut să facă precizări suplimentare după o întrebare pe această temă adresată de jurnaliștii din sală președintelui bulgar.
Asta după ce Rumen Radev subliniase eforturile pe care le face Bulgaria pentru limitarea migrației ilegale.
„România și Bulgaria sunt perfect pregătite pentru a accede în spațiul Schengen, toate condițiile acquis-ului Schengen”, a reafirmat Klaus Iohannis, înainte de a dezvolta subiectul.
„Spațiul Schengen este un spațiu al liberei circulații, se referă la un drept al cetățeanului european de a circula liber în statele UE. Migrația ilegală este cu totul și cu totul altceva. Vorbește despre oameni care ilegal intră în UE și încearcă să treacă dintr-un stat în altul; are de a face cu îngrădirea dreptului unora de a nu fi în spațiul european”, a spus președintele român.
El a menționat că există soluții pentru limitarea fenomenului, dar acestea trebuie aplicate cu fermitate.
„Temele sunt amestecate artificial”
„Din punct de vedere politic aceste teme sunt amestecate de unii politicieni europeni; este o eroare Am dovedit că știm să gestionăm migrația ilegală, amestecată artificial cu libera circulație a cetățenilor UE”, a adăugat el, înainte de a conchide.
„În același timp vom face tot ce putem să îngrădim migrația ilegală, pentru a veni în sprijinul celor care controlează mai greu acest fenomen; dar în contrapartită avem pretenția să ne fie recunoscut dreptul de a fi parte din Schengen”.
La rândul său, președintele bulgar Rumen Radev a menționat că problemele politice interne ale statelor sau cele în relația cu UE nu trebuie să se transforme într-o barieră în aderarea României și Bulgariei în Schengen.
Mai ales că cele două state fac eforturi pentru combaterea fenomenului.
„Noi am luat măsuri la granița cu Turcia și chiar în interiorul țării au fost depistați foarte mulți migranți reținuți; luptăm activ cu migrația ilegală și nu numai; îi capturăm nu doar pe migranți ci și pe traficanți; totuși, organizatorii acestor rețele sunt în afara țării, la nord și la vest de noi”, a subliniat Radev.
El a spus că Bulgaria a propus chiar realizarea unui centru de servicii sociale pentru migranți în care să fie reprezentate toate statele influențate de acest fenomen.
„Participăm la acțiuni comune, încercăm să îi prindem pe migranții ilegali, dar nu e suficient să ne chinuim să îi prindem ci e nevoie și de ajutoare financiare pentru că astfel de acțiuni implică resurse importante”, a adăugat el.
La Consiliul JAI, al miniștrilor de Interne din UE din decembrie 2022, aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen a fost respinsă, în urma opoziției Austriei în ce privește România, respectiv a Austriei și Olandei în privința Bulgariei.
Croația a fost în schimb admisă.
România și Bulgaria au primit semnale de încurajare din partea organismelor europene și a multora dintre statele membre, însă în acest moment nu există o dată estimată a unei eventuale aderări.
Într-o vizită efectuată în acest an chiar la Sofia, cancelarul austriac Karl Nehammer a spus că zona Schengen trece printr-o criză și că aceasta trebuie atenuată înainte de o nouă extindere.
