Linkuri accesibilitate

Raport Schengen. 10 milioane de vize, emise în 2023


Raportul arată că regulile Schengen sunt bine aplicate, deși există unele lacune de implementare. cum ar fi un cadru legislativ consolidat, un cadru integrat de guvernanță Schengen și admiterea Bulgariei și României în spațiul de liberă circulație.
Raportul arată că regulile Schengen sunt bine aplicate, deși există unele lacune de implementare. cum ar fi un cadru legislativ consolidat, un cadru integrat de guvernanță Schengen și admiterea Bulgariei și României în spațiul de liberă circulație.

În 2023, au fost emise peste 10 milioane de vize Schengen și mai mult de jumătate de miliard de călători au vizitat spațiul de liberă circulație, ajungând astfel la 92% din nivelul atins înainte de pandemia de Covid.

Creșterea traficului de călători a contribuit la economia Uniunii Europene, pentru că turismul contribuie cu aproape 10 % din produsul intern brut (PIB) al UE și oferă locuri de muncă pentru aproximativ 22,6 milioane de persoane.

Spațiul Schengen a devenit cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume, care garantează călătorii fără probleme și în condiții de siguranță pentru 450 de milioane de persoane, spune Comisia Europeană în Raportul Schengen 2024, privind starea spațiului de circulație în 2023.

Raportul arată că regulile Schengen sunt bine aplicate, deși există unele lacune de implementare. cum ar fi un cadru legislativ consolidat, un cadru integrat de guvernanță Schengen și admiterea Bulgariei și României în spațiul de liberă circulație.

Un cadru legislativ consolidat începe cu noile norme adoptate privind Codul frontierelor Schengen, Regulamentul privind informațiile prealabile despre pasageri și Directiva privind schimbul de informații între autoritățile de aplicare a legii.

În urma adoptării Codului frontierelor Schengen revizuit, statele membre pot pune în aplicare cooperarea polițienească pentru a elimina treptat controalele de lungă durată la frontierele interne.

Un cadru integrat de guvernanță Schengen se realizează prin utilizarea instrumentelor ciclului Schengen, inclusiv: mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen, tabloul de bord Schengen și barometrul Schengen.

Acesta din urmă reunește datele și informațiile disponibile la nivelul UE și arată în prezent că colectarea datelor este fragmentată în întreaga UE. Din acest motiv, Comisia va continua să lucreze pentru o analiză mai completă a datelor, în strânsă cooperare cu agențiile UE și statele membre.

În ceea ce privește admiterea României și Bulgariei, Comisia spune în raportul său că au fost făcuți „pași istorici pentru finalizarea spațiului Schengen cu Bulgaria și România”, începând cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime de la 31 martie 2024.

Va fi, însă, necesară o nouă decizie a Consiliului pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România.

Raportul subliniază, de asemenea, progresele înregistrate în utilizarea măsurilor alternative la controalele făcute la frontierele interne, în conformitate cu Recomandarea Comisiei din noiembrie 2023.

Pe baza activității coordonatorului Schengen, Comisia solicită statelor membre să utilizeze din ce în ce mai multe cadre de cooperare consolidate, cum ar fi cooperarea polițienească transfrontalieră în regiunile de frontieră, ca alternativă la controalele la frontierele interne.

Comisia a actualizat, de asemenea, compendiul de bune practici pentru a oferi informații despre strategiile, instrumentele și măsurile inovatoare care pot sprijini autoritățile naționale în punerea în aplicare a normelor Schengen.

Propunere de recomandări a Consiliului pentru un spațiu Schengen consolidat

În acest an, pentru prima dată, Comisia a înaintat, de asemenea, o propunere de recomandare a Consiliului pentru următorul ciclu Schengen.

Propunerea are scopul de a facilita punerea în aplicare a acțiunilor prioritare identificate în raportul Schengen, cum ar fi:

  • Utilizarea cadrului de guvernanță Schengen pentru a promova un nivel mai ridicat de implementare a priorităților comune;
  • Sporirea nivelului de pregătire, a securității și a rezistenței la frontierele externe, inclusiv prin îmbunătățirea cooperării cu țările terțe;
  • Consolidarea digitalizării procedurilor și sistemelor pentru a crește securitatea și eficiența la frontierele externe ale UE și în interiorul Schengen, precum și luarea deciziilor bazate pe informații;
  • intensificarea luptei împotriva criminalității transfrontaliere și prevenirea deplasărilor neautorizate;
  • Contribuția la o funcționare mai eficientă a sistemului comun al UE de returnare bazat pe o mai bună cooperare integrată între statele membre.

Acum îi revine Consiliului Schengen, care va avea loc în perioada 13-14 iunie, să discute raportul Schengen 2024 și să adopte propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului.

De la stabilirea ciclului Schengen în 2022, Comisia evaluează anual starea spațiului Schengen în rapoartele privind starea Schengen. Aceste rapoarte marchează livrarea continuă a inițiativei Comisiei de a consolida guvernanța spațiului Schengen și de a asigura un răspuns structurat, coordonat și comun la provocările sale.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG